Replica. Scopuri in sine, instrumente si pretexte

Numarul 7 al Observatorului… a gazduit o recenzie semnata de mine si dedicata citorva texte despre multiculturalism aparute in revista Altera (nr. 12/1999). In partea sa polemica, recenzia avea in vedere contributia dnei Monica Spiridon, Splendoarea si mizeriile unui concept: multiculturalismul. Iar obiectul criticii era incursiunea pe care autoarea o face in cariera conceptului, asa cum apare acesta in contextul educatiei americane de dupa razboi. In numarul 9 al Observatorului… dna Spiridon imi raspunde, afirmind ca eroarea de fond a recenziei mele ar consta in faptul ca aceasta din urma identifica gresit obiectul articolului Domniei sale. „Mai precis, subiectul de care ma ocup acolo nu este – cum crede recenzentul – «o incursiune in istoria multiculturalismului si implicit in aceea a educatiei americane.» Aceasta pare sa fie mai degraba tinta interesului sau particular. In articolul meu, se afla in cauza cariera nefericita a conceptului in spatiul cultural romanesc…“ Astfel, discutia centrata pe contextul american ar fi doar „unul dintre instrumentele excursului“ dnei Spiridon. Prin urmare, continua replica, reprosurile subsemnatului – care au in vedere tratamentul superficial pe care autoarea il aplica multiculturalismului ca solutie a unor probleme concrete – „nu sint in chestie“. O sa accept de la bun inceput […]