Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
„Resemnarea ciobanului mioritic nu face parte din structura mea“
Interviu cu Marta PETREU
- 08-04-2011
- Nr. 570
-
Ovidiu ŞIMONCA
- Actualitate
- 5 Comentarii
Editura Polirom a lansat recent primele trei volume din „seria de autor Marta Petreu“: Apocalipsa după Marta – integrala poeziilor publicate de autoare, Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului – un roman inedit, primul roman publicat de Marta Petreu, pe care Bianca Burţa-Cernat îl comentează în paginile de cronică literară, şi Cioran sau un trecut deocheat – o ediţie revăzută şi adăugită a lucării din 1999. Lansarea „seriei de autor Marta Petreu“ a avut loc la Bucureşti, pe 30 martie, la Cafeneaua critică, coordonată de Ion Bogdan Lefter. Deşi am avut prilejul să dialogăm faţă în faţă, Marta Petreu a preferat totuşi să-mi răspundă pe e-mail la întrebări, la întoarcerea sa la Cluj. Dragă Marta Petreu, de ce vii atît de rar la Bucureşti? De ce te arăţi la lansări cu parcimonie? Nu-ţi place să contribui la marketingul propriilor cărţi? Dragă Ovidiu Şimonca, nici în Cluj nu merg mai des. Nici acolo nu mă arăt. Umblu pe un traseu triunghiular, între casă, Universitate şi redacţia Apostrofului. Mă gîndesc cu nesfîrşită admiraţie la scriitorii şi universitarii care nu ratează nici un festival şi nu lipsesc de la nici un simpozion: pentru mine, ei sînt nişte eroi. Acum însă şi-au unit puterile Poliromul […]
@Faust F.
Imi puteti da cateva repere minimale privind adeziunea lui Cioran la \”valorile cetatenesti\”, atat e bine si diversificat reprezentate in Romania anilor \’30 si \’40?
Va multumesc anticipat.
@aleluia
Nu era vorba de un proiect de interviu, ci de tentativa de a introduce un minim de ordine intr-un hăţis de afirmaţii. N-am inţeles prea bine propria dvs senzaţie de lectură.
„Import retrospectiv de ideologie contempoirana”? Care va sa zica, atunci cind vorbim de antichitate e de purtat toga si cununa de laur, numai abordarea arheologica e importanta si posibila?
Sa nu fi existat in 40 valori cetatenesti, numai etnice? Tiii, cine s-ar fi gindit ca eram asa de inapoieti?!
Mie, din tot acest proiect de interviu – si ma refer la al dvs. cu dna Petreu – cel mai mult imi place intrebarea cu „de ce anume 1940 si nu 1934”? In locul doamnei eu as zice cam asa: pentru ca in 40 atmosfera politica era a Romaniei legionare, iar in 34 inca nu; pentru ca volumul „Schimbarea la fata a Romaniei” nu aparuse inca in 34, iar mie asta mi se pare foarte interesant de discutat; pentru ca scrisorile sunt „din viata”, iar „Schimbarea la fata…” e din „literatura” (sau creatie, ma rog); pentru ca eu sunt eu si nu dvs.
… Si ar mai fi citeva posibilitati.
Exista motive care sa sustina ipoteza unei contradictii intre \”propunerile\” lui Cioran din \’Schimbarea la fatza a Romaniei\’ si etosul sau ideologia miscarii legionare?
A formulat vreodata Cioran programul unei Romanii \”ordonate dupa valori cetatenesti, nu etnice\”?
(Mi se pare ca aici avem de-a face cu un clar import retrospectiv de ideologie contemporana.)
1. Ce justificari se pot invoca pentru centrarea pe momentul 1940 din biografia lui Cioran? (Cu ce este el mai semnificativ, sa zicem, decat momentul 1934, anul celebrelor scrisori berlineze, continand adeziunea practic fara rezerve la „Noua Germanie”?)
2. Care sunt temeiurile psihologice ale catalogarii elogiului din 1940 la adresa lui Codreanu (de ce nu si al celor anterioare?) drept „gest de aranjare cu existentza”?
4. La ce servesc toate aceste evaluari „a la baisse”? (Nu cumva sunt si ele o forma de „aranjare”, care nu contribuie cu nimic la intelegerea efectiva a lucrurilor greu de inteles?)
5. Dar Noica dupa noembrie 1937? Dar Eliade de la mijlocul deceniului 4? Au vrut si ei sa se „aranjeze cu existentza”?