Reziduurile victoriei socialismului

Fata vizibila a „victoriei socialismului asupra intregului oras“, fie ca e vorba de arhitectura sau de imagini urbane, s-a oprit – ca si in conferinta Collage Bucharest – la citeva conjecturi. Putina lume s-a aventurat dincolo de consideratii asupra stilismelor Casei Poporului si Bulevardului Victoriei Socialismului. Iar despre „curtea din dos“ si locurile uitate ale orasului se repeta in continuare aceleasi aproximari de eseism emotional. – O comunitate care si-a uitat radacinile si a pierdut reperele vietii patriarhale Este evident – se spune si se scrie – orasul socialist al blocurilor tip este infiorator de urit, murdar, deprimant, nesigur. In desertul de prefabricate, locuitorii, nici rurali nici urbani, rupti de trecutul rural, au devenit niste semi-urbani, fara simtul comunitatii, si-au uitat radacinile si au pierdut reperele nobile ale vietii patriarhale. Au reusit in schimb sa colecteze repede toate racilele junglei orasenesti – maniere oribile, mentalitate de hoarda, gusturi kitschoase, grosolanie si violenta. Pierdute – simtul datoriei in munca, idealul coeziunii familiale, responsabilitatea in fata comunitatii. Solutia eradicarii totale pare singura in stare sa vindece radical rana impusa orasului de ingineria victoriei socialismului: orasul colectiv disparut prin implozie va lasa locul suburbiei idilice cu vile diminutive si palma de gazon privat. […]