Rock în iarbă albastră

Nu m-am dat niciodată în vînt sau în alte fenomene meteorologice după solistul Led Zeppelin. Poate pentru că, ascultîndu-i la mulţi ani de la destrămarea trupei, liberul arbitru a funcţionat mai bine decît dacă aş fi trăit perioada aceea, în care masele erau magnetizate îndeosebi de Robert Plant. Poate pentru că, undeva în profunzimi, funcţionez după principiul că e cool să fiu contra curentului general. Sau e posibil, pur şi simplu, ca el să fi fost mult prea extrovertit pentru gustul meu, spre deosebire de Jimmy Page, care mă extazia. Cert e că, în melanj cu solista de bluegrass1 Alison Kraus, mi-a desfiinţat toate prejudecăţile şi m-a cucerit iremediabil. Raising sand este născut, bineînţeles, dintr-o combinaţie surprinzătoare prin prisma diferenţelor (aparente) de stil dintre cei doi. Însă, la o analiză mai matură, nepierzînd din vedere iubirea constantă a lui Plant pentru blues şi ascultînd, de exemplu, Rich woman (că tot a cîştigat Grammy pentru Cea mai bună colaborare vocală pop) sau Killing the blues (garnisită cu Premiul pentru Cea mai bună colaborare country), nimeni nu ar putea nega că cei doi au colaborat armonios, fără sforţări. Produsul final are fluiditate şi naturaleţe, fiind sofisticat numai prin frumuseţea pe care o […]