Romanul unui tap ispasitor

  • Recomandă articolul
Daniel PENNAC La capcaunii veseli Traducere de Gabriela si Constantin Abaluta, Editura Polirom, Colectia „Proza XX“, Iasi, 2002, 308 p., f.p. Ultimul roman al lui Daniel Pennac aparut la noi este cartea cu care a debutat in Franta si care deschide calea altor opere care au ca personaje copii. Benjamin Malaussène, fratele cel mare (!), care are grija de familia sa, compusa dintr-o abundenta de surori si nepoti, va reaparea in paginile altor carti: Zina carabina, Micuta vinzatoare de proza, Domnul Malaussène… Urmeaza romanul Domnilor copii, in care rolurile se inverseaza, adultii devin pusti, iar copiii cresc peste noapte, fiind responsabili de educatia „babacilor“ – un model kafkian al metamorfozei, scris cu zimbetul in coltul gurii. Exercitii de stil La capcaunii veseli (Au bonheur des ogres) reprezinta un exercitiu de stil, cartea fiind scrisa, se pare, in urma unui pariu. Tusele prin care sint schitate personajele sufera de multe excese. Iata de pilda extremele, din punctul de vedere al virstei: copiii fac experimente periculoase – Jérémy da foc scolii, din dorinta de a-si demonstra siesi cit de simplu se fabrica o bomba –, batrinii sint sinucigasi si perversi. Adultii au si ei probleme complexe: domnul Malaussène racoleaza hoatele din magazin […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12882 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }