Cea de-a IV-a ediţie a Romanian Design Week (RDW) s-a desfăşurat timp de trei săptămîni, în Bucureşti. Au avut loc expoziţii, lansări, conferinţe şi discuţii despre designul şi creatorii de design de la noi. Un prilej de a vorbi mai mult, mai nuanţat, mai apăsat despre antreprenoriat, parteneriat, dezvoltare de produs, producţie, economie, piaţa locală de design ş.a., poate mai mult decît înainte, oricum mai concret, mai aplicat.
Mai mare, mai mult, mai important
Şi pentru că acesta este primul meu text pe acest subiect în Observator cultural, cred că ar fi bine (util, că tot e vorba de design) să conturez dimensiunea acestui eveniment. Lansat în anul 2013, RDW a crescut de la an la an, devenind cel mai important eveniment de design de la noi. În cifre, doar de dragul evaluării, ediţia întîi a reunit 90 de designeri, 38 de evenimente conexe şi a durat 10 zile, iar ediţia acestui an, a IV-a, a etalat numele a 150 de designeri, a cuprins 50 de expoziţii conexe şi s-a desfăşurat pe parcursul a 17 zile. Publicul vizitator, greu de cuantificat atîta timp cît nu se rup bilete la intrare în spaţiile expoziţionale, este vizibil mai mare, păstrînd aceiaşi termeni de comparaţie. Paşii făcuţi de RDW sînt remarcabili (uimitori, precum în basme!): de la un eveniment ce îşi făcea timid apariţia, la unul bine aşezat, cu structură şi program clare, nu doar aşteptat şi dorit. Şi asta în doar trei ani.
RDW, deşi a fost cam ultima entitate în şirul european de Design Week-uri înfiinţate, pare să îşi ia revanşa prin creşterea consistentă pe care o etalează, fiind apreciată şi chiar invidiată pentru această evoluţie spectaculoasă.
Designul ocupă centrul Bucureştiului
La fiecare ediţie, RDW a încercat să găsească un loc reprezentativ pentru eveniment, în sine, şi pentru reprezentarea designului, în mod special. Dacă primele două ediţii invitau publicul în spaţii inedite, improvizate, aflate în stadiu de semiruină (Palatul Ştirbei sau Palatul Camerei de Comerţ din Bucureşti), această ediţie, după cea găzduită de restaurantul Han Gabroveni, pare că şi-a găsit locul: Piaţa Amzei. Noua clădire a pieţei, rămasă nefolosită de cînd clădirea a fost terminată în urmă cu cinci-şase ani, cu aerul ei modern-temperat, atemporal, s-a potrivit perfect rolului de gazdă pentru acest eveniment de design. Amplasarea centrală, plus zona pietonală largă pe care piaţa o circumscrie, la adăpost de vînzoleala şi zgomotul bulevardului, a servit ideea. Probabil, mulţi dintre cei care au vizitat expoziţia centrală s-au gîndit cum ar fi ca Piaţa Amzei, dacă tot şi-a pierdut patosul (ca piaţă agroalimentară), să devină o piaţă pentru design – un loc însufleţit prin dimensiune culturală a designului? Poate fi o idee, un început.
Pe scurt, despre cuprinsul acestei ediţii
Iniţiat şi organizat de The Institute, creator de evenimente de anvergură naţională care promovează industriile creative din România, acest festival etalează tot ce are mai bun designul românesc în acest moment. Ca şi ediţiile precedente, RDW din acest an are o expoziţie centrală (cea din Piaţa Amzei) şi mai multe expoziţii conexe, susţinute de diferiţi parteneri (bănci, instituţii sau organizaţii culturale). Expoziţia centrală, al cărei design este semnat pentru al patrulea an consecutiv de Attila Kim, este împărţită în cîteva secţiuni, fiecare curatoriată de un designer. De exemplu, proiectele de design hibrid şi design industrial – o secţiune devenită distinctă la această ediţie – au fost selectate de Ştefan Barutcieff, director de creaţie la Pilotfish, München. Secţiunea design grafic este reprezentată de expoziţia Typopassage, curatoriată de Ovidiu Hrin, iar cea de arhitectură, design de interior şi urbanism, de Adrian Soare. Tot o noutate a acestei ediţii este expoziţia Show off – un spaţiu dedicat cîtorva branduri prezente în România care promovează designul. Secţiunea „ţară invitată“ este compusă din grupul ţărilor nordice (Danemarca, Finlanda, Suedia, Norvegia, Islanda), care, sub titlul A turn for the better, prezintă cinci proiecte de dezvoltarea urbană. Tot aici este găzduită şi expoziţia de bijuterie contemporană Found. Lost. Found., curatoriată de David Sandu, care invită la redescoperirea unor tehnici tradiţionale pornind de la tezaurul dacic.
Dincolo de expoziţia centrală, aş vrea să amintesc cîteva dintre expoziţiile-satelit, care au atras atenţia în mod special. Expoziţia Instalart/obiect/004 propune, în acest an, un eveniment în care „contextul generează obiecte“, semnat de Mario Cuibuş şi invitaţii săi. Institutul Cultural Român este gazda expoziţiei Romanian Design Week Classics, ce reuneşte patru designeri şi lucrările lor participante la ediţiile RDW anterioare. Expoziţia Diploma Selected, găzduită de Casa „Filipescu-Cesianu“, pune în dialog 12 designeri şi 12 absolvenţi ai catedrelor de arte vizuale.
„Un eveniment aşezat, are o formă şi o structură bine definite“
Pentru acest articol, am selectat şi cîteva gînduri rostite de Andrei Gavrilă-Borţun, CEO The Institute, cu care am stat de vorbă în plin şantier RDW, între alte întîlniri şi plecări. Cu o săptămînă înaintea deschiderii ediţiei 2016, dialogul nostru reînnoadă şirul ideilor optimiste rostite de Andrei în discuţia avută la finalul ediţiei de anul trecut.
Cum a evoluat Romanian Design Week (RDW)? Este acest festival de design aşa cum ţi-ai propus?
A evoluat peste aşteptări, chiar de la prima ediţie; a fost mai mult decît ne-am aşteptat. De fapt, nu prea ştiam la ce să ne aşteptăm. Din motivul acesta i-am spus primei ediţii „preview“. Erau multe întrebări la care nu aveam răspuns: ce formă trebuie să aibă acest festival? Ce domenii trebuie să cuprindă? Care e relaţia între expoziţia centrală şi evenimentele colaterale? Cît conţinut de calitate vom găsi? Răspunsurile pe care le-am primit au fost demotivante. Dar asta era firesc, atîta timp cît nimeni nu mai analizase piaţa de design românesc în ultima vreme.
Şi totuşi, prima ediţie te-a încurajat să continui.
Da, ediţia din 2013 ne-a arătat trei lucruri: comunitatea designerilor a simţit că este un eveniment dedicat lor, consumatorii de design l-au perceput ca un eveniment important la care sînt invitaţi să ia parte, iar publicul larg l-a simţit ca pe un loc „deschis“, nu al unei elite profesionale. Astea ne‑au încurajat. Pentru ediţia a II-a, ne propuseserăm o creştere de 10%, iar ea a marcat o creştere de 50%. Iar asta spune ceva! Acum, în 2016, putem spune că este un eveniment aşezat; are o formă şi o structură bine definite. Paşii pe care i‑am făcut au fost mai mari decît în alte ţări.
Pe măsura setei pentru manifestări de design…
Exact! Chiar dacă a apărut tîrziu, RDW a apărut într-un moment optim. Din aprilie, facem parte din World Design Weeks, organizaţie care cuprinde reprezentanţi a vreo 100 de Design Week-uri din toată lumea. Luna trecută a fost prima întîlnire la Milano în timpul Design Week-ului milanez.
Ce noutăţi aduce ediţia a IV-a?
Aş menţiona trei noutăţi aici. Prima este relaţia dintre expoziţia centrală şi evenimentele generate de parteneri: sînt locuri importante, entităţi separate. A doua noutate este dată de prezenţa ţărilor nordice (cinci la număr!), care aduc o expoziţie cu cinic proiecte şi o serie de seminarii pe tema dezvoltării urbane. Cea de-a treia este chiar locul. Noi ne-am propus să generăm un spaţiu pentru expoziţia centrală, un spaţiu definit al evenimentului. Practic, am reactivat un spaţiu abandonat (atît de viu, de animat odinioară!), un spaţiu central pe harta Bucureştiului, care are şi o zonă pietonală generoasă. Chiar dacă e valabil doar pentru cîteva zile, sper să aibă efect mai tîrziu.
Cum ţi-a venit ideea acestui spaţiu?
Noi, din 1998, de cînd organizăm diferite evenimente, avem curiozitatea de a descoperi locuri noi pentru evenimente. Acest loc este o întîmplare fericită pentru că, aflaţi la Administraţia Pieţelor din Sectorul 1, interesîndu-ne de Piaţa Matache pentru un alt eveniment, am aflat că putem avea acces în Piaţa Amzei dacă dorim. Aşa am intrat în acest spaţiu, care ne place şi este potrivit pentru intenţiile noastre.
Cum se vede RDW în afara Bucureştiului, din alte oraşe mari din ţară?
E un punct de atracţie, e un moment aşteptat. Prin proiecte derulate de The Institute [Internetics, AdPrint, Diploma, n.r.], avem o bună legătură cu designerii, cu creatorii din toată ţara; ei sînt parte din proiectele noastre. Nu există diferenţe în relaţia Bucureşti – provincie, ci o legătură valoroasă.
Ce îţi propui în viitor pentru RDW?
În viitorul apropiat, am în vedere dezvoltarea în spaţiul balcanic şi vreau să îi adaug o dimensiune turistică, un pachet la care să aibă acces cei care vor veni la RDW. Iar pe termen lung, îmi doresc să am ca invitaţi Design Week din New York, Londra, Tokyo. În urmă cu doi ani, am intenţionat organizarea unei întîlniri a reprezentanţilor Design Week din Europa. Primisem şi confirmarea de participare a invitaţilor. Dar, pentru că depindeam de sprijinul financiar al Primăriei, aceasta nu a mai putut aloca fonduri, iar întîlnirea nu a mai avut loc. Dar ceea ce nu s-a întîmplat la Bucureşti a avut loc la Milano, în varianta internaţională, în primăvara acestui an.