Satrapii culturii şi ai educaţiei

  • Recomandă articolul
Scriu acest material în calitatea mea de basarabean, moldovean şi român, toate la un loc, simultan şi fără nici o contradicţie între ele. Am 81 de ani, locuiesc la Bucureşti şi sînt cetăţean român. Relaţia mea, mai bine zis dragostea mea faţă de pămîntul unde m-am născut, de baştina mea, este pentru totdeauna, chiar dacă vicisitudinile războiului m-au făcut să mă refugiez, împreună cu familia, peste Prut. Am urmărit permanent ce se întîmplă pe pămîntul unde am văzut lumina zilei şi am căutat să-mi ajut, cît am putut, prin grai şi faptă, concetăţenii. În prezent, asistăm la un act samavolnic al unor autorităţi care au domnit opt ani în Republica Moldova şi care au mai comis încă un act antinaţional. Mă refer la hotărîrea de a sista, din acest moment, înscrierile la Liceul Teoretic „Ion Creangă“ din Bălţi, liceul unde am învăţat şi eu, situat în oraşul în care am trăit pînă la refugiul din 1944. Acest liceu are un trecut remarcabil, fiind una dintre instituţiile de învăţămînt secundar de mare prestigiu din Basarabia. El a fost înfiinţat ca liceu de băieţi în anul 1906, funcţionînd iniţial în limba rusă, iar după Unirea din 1918 a devenit Liceul românesc „Ion […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.