Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
Scrisoare deschisă
adresată Societăţii Române de Fenomenologie (administrator al Newsletterului de filozofie românească) şi Societăţii Române de Filozofie
- 17-02-2012
- Nr. 612
-
Adrian NIŢĂ
- Actualitate
- 19 Comentarii
Stimaţi colegi, Aş vrea să subliniez, din nou, faptul că nu e vorba aici de mine personal, de faptul că lucrările mele nu ar apărea în Newsletterul de filozofie românească (NFR) (acest lucru mi se pare colateral; are dreptate Christian Ferencz Flatz). Nu e vorba nici de faptul că NRF nu ar fi util; că se lucrează cu materialul clientului; şi nici de faptul că Societatea de Fenomenologie, ca administrator al acestui buletin informativ, îl realizează aşa cum doreşte. Problema pe care am ridicat-o este una de principiu, legată de ,,filozofia românească“. Sîntem o mînă de oameni care funcţionăm în cîmpul filozofiei şi este pur şi simplu păcat să recurgem la asemenea practici contraproductive şi dăunătoare. În plus, acest buletin informativ trebuie să fie unul realizat profesionist, să dea seama cu adevărat despre starea producţiilor (cărţi, traduceri, articole, conferinţe etc.) din acest cîmp, fără nici un fel pe simpatii sau antipatii (pe care fiecare dintre noi le are; acestea nu trebuie să se reflecte în buletinul informativ). Că nu am nimic personal cu cineva din SRF sau NRF o pot spune cărţile şi articolele mele, dar şi toţi cei cărora le-am vorbit despre SRF, NFR etc. În plus, sînt […]
Sa fiti exclus din Societatea Romana de Fenomenologie pentru o „scrisoare deschisa”, pentru un punct de vedere, pentru o parere?
Spuneti-mi ca e o gluma… Daca nu e o gluma, tine de un abuz. Nu-mi vine sa cred… Ati „stricat onoarea societatii”? Cum? Dumneavoastra ati descris decent si elegant o situatie. Cum, pentru atata lucru ati fost exclus?
Maine-poimaine, vineeeee duba……
Acel ,,face ceva foarte bine,, eu îl înţeleg în sensul că Scrisoarea a prezentat câteva fapte, a propus o concluzie şi a adus o invitaţie la dialog legată de filosofie, libertatea şi responsabilitatea editării buletinelor informative etc. Nu se referea în nici un caz la faptul că ar fi tulburat apele liniştite ale societăţii (nici măcar ale celei de Fenomenologie).
Şi pentru că veni vorba, aş vrea să vă prezint, dragi cititori şi comentatori, ultima faptă nedreaptă a SRF: comitetul director (adică Cristian Ciocan şi alţi prieteni de-ai dumnealui) m-a anunţat luni, sec, că am fost exclus din SRF pt că aş fi stricat imaginea Societăţii. Nici nu m-au chemat, ca să am ocazia să mă apăr, şi în plus, ca să discutăm în interiorul Societăţii problemele apărute. În schimb, lucrurile se vor agita şi mai tare prin această măsură, căci înţeleg să mă apăr în public, adică în presă.
E păcat că s-a ratat o ocazie de dialog raţional despre filosofie şi soarta ei nefericită într-o ţară în care se pare că libertatea de dialog există, dar nu se poate practica. Cum ridici vorba, cum ai curajul să critici, cum se găsesc o mie de oameni (unii fără ca măcar să aibă respectul de a se prezenta când iau cuvântul) care să te pună la punct imediat. Şi nu cu forţa argumentului, ci cu argumentul forţei.
Adrian Niţă
http://www.adriannita.ro
De ce sunteti atat de nervos?
Mai bine raspundeti-mi la analogia cu Iliescu si Basescu.
Asa… pentru linistea noastra!
D-le Bogdan Suceavă, sunt unul dintre cei care vă citeau odată cu interes, înainte să deveniți cel care ați devenit. Cuantificatorul universal îl folosiți din plin în articolele dvs. din ultima vreme. E trist că vă pierdeți mereu cu cumpătul și judecățile dvs. au rămas fără acea forță a minții logice care le atrăgea imediat solidarizarea din partea cititorului. Ați ajuns și dvs. un mânuitor de cuvinte care nu suportă să nu aibă dreptate. Păcat!
domnilor comentatori!
stiti ca zapada este de 3-4 metri in tara? Ati aflat despre turturii de 1-2 metri? Astept un tratat despre filosofia zapezii!
Iată: aveți totdeauna dreptate, pe fiecare pagină de forum, pe fiecare set de probleme, de la jurnalistica lui Florin Iaru la chestiuni legate de arta traducerii. Un adevărat Leonardo da Vinci al forumului. Nu știu însă cine a adus cuantificatorul universal în aserțiune: partea asta vă aparține, și grație lui ați produs comparația imposibilă de mai sus. Astfel, singur v-ați propus ipoteza, singur ați respins-o, singur v-ați dat dreptate. Cu acest stil de a dialoga, ați considerat vreodată alternativa de a candida la funcția de Președinte? Nu vă trebuie nici o altă competență suplimentară, nici măcar simțul umorului…
Urmand acelasi tip de rationament se poate usor conchide ca si Iliescu sau Basescu au „facut ceva foarte bine” daca ispravile lor au polarizat si continua sa polarizeze
atata ostilitate!
Chiar nu va dati seama de sofismul pe care-l comiteti?
……………………………………………………………………….
Pentru comparatie, evoc pe scurt o intamplare a contrario, la care am fost martor cu multi ani in urma, participand in calitate de bursier al statului italian la un banchet oferit de primaria din Ferrara cu ocazia unei aniversari culturale. Eram un grup de 3 sau patru romani, care am intrat in vorba cu niste italieni care, asa cum era pe atunci moda in intreaga „Emilia-Romagna”, erau cu vederi de stanga, chiar daca nu neaparat comunisti. Unii dintre romani se plangeau de situatia politica din Romania ceausista, izbindu-se de un vizibil scepticism din partea gazdelor italiene. Incercand sa pluseze, cel mai virulent dintre ei a povestit ca exista oameni care se duc la culcare cu frica de a fi ridicati in timpul noptii de organele politiei politice. La care italianul care-l combatuse pana atunci a conchis cu un zambet de triumf: „Inseamna ca au facut ei ceva daca le este atat de frica!”
………………………………………………………………………….
Îmi pare rău, dar nu sunt familiarizat cu situația legată de Asociatia Romana de Istoria Religiilor. Asta nu justifică, firește, o intervenție care să înceapă cu „nu aveți dreptate”; pentru contraexemple mai solide, ne putem imagina diverse asociații de locatari a căror conviețuire în deplină armonie probabil că lasă de dorit. Dar ei nu ocupă spațiul public, ceea ce este, desigur, oarecum original în context românesc.
Nu ne putem împiedica să nu observăm atacurile de pe acest forum. E incredibil cât de multă violență matlasată pot atrage niște discuții care ar fi trebuit să fie simple dezbateri la nivel de principiu. Concluzia se impune de la sine: probabil că Adrian Niță face ceva foarte bine, dacă textele lui suscită aceste reacții. Eu sper ca el să reflecteze asupra a ceea ce s-a scris aici și să revină și cu alte texte pe aceeași temă.
In raspunsul sau jalnic, dl. Nita ne spune cu un ranjet care s-ar vrea superior (au-dessus de la mêlée ) ca e flatat de ceea ce am scris despre penibilele sale articole din ”Timpul”. Pentru el a fi de teapa unui C.I. Gulian, N. Bolboașă, N. Gogoneață sau Al. Boboc, ba chiar mai gogonat si bolbosat decat ei, reprezinta ”cele mai frumoase (la propriu) cuvinte din ultimele 7 luni”. Ar fi fost fericit sa fie membru al Academiei R.P.R. sau sa conduca Institutul de Filosofie (materialist-deialectica) atunci cand acestea se ocupau cu distrugerea sistematica a filosofiei romanesti.
Atentia pe care dl. Nita si-o doreste e mai degraba de competenta unui psihoterapeut.
Nu aveti dreptate in privinta altor asociatii. Exista una, numita Asociatia Romana de Istoria Religiilor, constituia de o gasca foarte restransa dar agresiva, pentru asigurarea carierei lor profesionale si excluderea celor care nu pot fi subordonati sau controlati. A reusit sa se afilieze la Asociatia Europeana si la cea Internationala. Daca un roman care se ocupa cu istoria religiilor doreste sa se afileze la una dintre acestea, trebuie sa se afilieze mai intai la cea Romana. Aici se gaseste prada (cuvantul nu e figurat) hotararii discretionare si arbitrare a unei/unor persoane interesate nu de cultivarea disciplinei in Romania, ci de asigurarea suprematiei sale/lor in tara si de reprezentarea ca atare pe plan international. Revistele asociatiei publica (in general pe bani primiti de la statul roman) un mare numar de autori straini si putini acoliti romani ai acestor persoane.
In preeminenta palmei zen, discursul fenomenologic corect, chiar daca difuz si aparent inconsistent, al celor special pregatiti sa insufle verbul in venele organismului social, vine numai si numai in continuarea Scolii. Platforma institutionala a acesteia, sustinuta cu resurse de « top », in forumul ei vizibil este zgaltaita amarnic de iconoclasti din toate directiile in virtutea prezumtiei de bun simt, ca textura viitorului are ceva imprevizibil in desfasurarea coordonatelor ei.
Si daca, dle Nitu, 99,99 % dintre cei neabilitati in prospectiunea competentei sensului suntem exclusi de la dreptul de expresie, ramane sa privim titanicele inclestari profesioniste din plan filosofic cu certa bataie spre cultura, politica samd. Vi se pare ca in acest domeniu cineva triseaza ?
Ana Blandiana reamintea de curand despre o anumita varietate de cenzura –sa-i spunem qvasi-economica- dupa care valoarea textului ar veni din marketingul special directionat al cifrei de desfacere. Mizand pe reflexele dobandite de o viata ale receptorilor, producatorii de sens, extrag mereu si mereu o renta oarecare, ca ‘stela si arsinel’ dintro glorie evanescenta dar mereu vizibila.
Ori, cand palma zen, menita sa ne tina treaza atentia, se transforma pe nesimtite in pumnul ce ne inmoaie genunchii cind nu suntem in biserica, trebuie sa fiti cu mare bagare de seama voi cei care vreti sa va smulgeti din 99,99% mlastina.
Neincluderea cărţii mele „Polemice” în buletinele informative ale anului 2011 a fost una din numeroasele fapte neoneste făcute de cei care administrează NFR (vă amintesc cîteva: 1. nu au inclus nici cărţile anterioare, decât după insistenţe şi reinsistenţe (pe motiv că nu există un linc; că nu pot face trimitere spre pagina mea web (cea veche) etc) 2. nu au inclus studiile mele din vol colective (pe motiv că nu au sumarul lor în word) 3. nu au inclus textele din Observator cultural, Timpul sau alte reviste în care scriam (pe motiv că nu ar fi fost de filosofie; ulterior au introdus o rubrică ,,art în presa culturală”; apoi, când au văzut că eu scriu cam mult în raport cu alţii, au desfiinţat această rubrică) etc. Îmi pare rău că fac publice aceste măgării
Una din discuţiile de principiu despre care voiam să vorbim este chiar cea ridicată de ,,fenomenologul nocturn,,: care sunt criteriile de selecţie ale titlurilor? Dacă autorii îndeplinesc cumulativ cele trei criterii trecute în preambulul NFR, atunci cum se face că nu toţi cei care trimit informaţii apar în NFR? Cum se face, mai mult, că sunt incluse titluri ale unor autori care nu trimit informaţiile cu pricina? În plus, cât de îndreptăţiţi sunt administratorii să selecteze? Cât este obiectiv şi cât este subiectiv? Făcând ei acest buletin informativ, chiar înseamnă că pot include orice doresc ei? Dacă da, cum putem să evităm manipularea şi dezinformarea (care, oricum, sunt prezente în orice activitate informativă)? etc.
M-aş bucura să fiţi de acord să atacăm (o parte din) aceste teme în loc să ne concentrăm pe aspectul personal al problemei, legat de „Polemice”
Dl Nita discuta chiar principiu, dumneavoastra sunteti cel care a deplasat, tendentios, discutia spre presuppose le interest particulare ale domnului Nita. Si chiar daca or fi si astfel de interese, si este foarte normal si omenesc sa fie, problema de fond ramane: operates discretionara in cadrul Societatii R F. Scrisoarea domnului Nita nu face decat sa puna in evidenta o ipostaza particulara a fenomenului de gasca din cultura romana
Nu mi se pare că articolele lui Adrian Niță ar fi motivate de faptul că un newsletter oarecare nu a reflectat ceea ce și-ar fi dorit el. Și nu e adevărat că prezentarea acestor puncte de vedere sunt neinteresante: dimpotrivă, e foarte important pentru spațiul public că se discută felul cum diverse asociații de specialitate evoluează în timp. E vorba despre o comunitate academică destul de restrânsă numeric, care ar trebui să aibă interacțiuni mai inspirate; e păcat că nu se întâmplă așa. De ce nu auzim despre astfel de lucruri despre Societatea de Științe Matematice, de pildă? Poate pentru că nu se procedează așa în alte asociații academice. Cred că spațiul public nu are decât de câștigat de pe urma unui scurt moment de reflecție, la care rândurile de mai sus invită.
… ce mult mi-ar fi placut sa discutati principii, dar se vede ca sunteti manat in lupta de interese personale…
Daca volumul dumneavoastra, „Polemice” – care nu este propriu-zis de filosofie (sau fenomenologie), ci o culegere de articole – ar fi fost amintit de newsletterul despre care faceti vorbire, v-ati mai fi indignat?
De ce amestecam interesele personale – legate de volumul „Polemice” – si le mascam in chestii de principiu?
Eu cred ca dumneavoastra suferiti, in primul rand, ca Societatea Romana de Fenomenologie nu scrie/ dezbate/ prezinta volumul dvs. – „Polemice”…
Acum, cu aceasta scrisoare, s-a facut si publicitate volumului dvs…
bucuros?, iertator?, mai ingaduitor cu Societatea Romana de Fenomenologie si Societatea Romana de Filosofie?
PS autorii newsletterului ar trebui sa explice dupa ce criterii prezinta sau ignora o carte de filosofie aparuta in Romania, in anul editorial curent…
Dragi prieteni
Ideea centrală a Scrisorii deschise nu este prezenţa sau absenţa cărţilor şi art mele din Newsletter, ci faptul că acesta a fost făcut tendenţios, conţinând numeroase informaţii eronate sau incomplete în mod intenţionat. Dacă veţi urmări numerele mai vechi, veţi observa că nu numai cartea mea nu este pe lista cărţilor din 2011 (degeaba continuă să manipuleze prietenul nostru cititor fenomenolog ce semnează ,,Unţait,,).
În altă ordine de idei, Scrisoarea propunea o temă de dezbatere legată de filosofia românească, de locul şi rolul ei, de cărţile de filosofie (atât de puţine şi atât de slab promovate), de lipsa de reacţie a singurei Societăţi de filosofie din ţară în faţa unor aspecte prevăzute în Statutul său de funcţionare etc.
Le mulţumesc criticilor mei, căci mi-au adus cele mai frumoase (la propriu) cuvinte din ultimele 7 luni, de când am început seria de articole din ,,Timpul” despre Nae Ionescu (începută tot ca urmare a discuţiilor de pe acest forum). Obiecţii nu am la replica răutăcioasă, căci oricine va citi textele, va vedea că nu sunt desfiinţări, ci abordări critice raţionale, cu textele pe masă, ale scrierilor lui Nae Ionescu. Cine are altă opinie, este invitat să aducă argumente.
Adrian Niţă
http://www.adriannita.ro
domnule Nita,
aveti perfecta dreptate sa semnalati situatia aceasta cu totul anormala. Impartasesc intru totul revolta dumneavoastra. Ced ca singura maniera in care se poate estompa fenomenul pe care-l puneti in evidenta este REVENIREA asupra lui si initierea unei dezbateri in presa culturala. Asta, cu siguranta, ii deranjeaza pe papusarii care trag sforile.
Chiar dacă primele patru titluri sunt mai degrabă clasabile la periodice, lista B dovedește că nu numai volumul de polemici al binecunoscutul filosof român A. Niță lipsește din lista A. Cu multă modestie, el s-a așezat pe penultimul loc. Țin să-l felicit că a rezistat tentației de a se pune pe ultimul, căci știm cum e cu cei de pe urmă… Proverbul a fost aplicat de mai multe ori în istorie, cel mai recent după 1944.
Niță nu cere decât ”să hie” și el. Autorii de liste să ia bine seama, căci altfel i-ar putea prinde pe picior greșit vreo cotitură a istoriei. Precum știe tot cititorul de gazete, A. Niță are darul des-ființării. Cine nu crede, să citească ”Timpul” ieșean unde Niță îl desfințează pe Nae de vreo șapte episoade încoace. Un text antologic care bate tot ce s-a scris după 1944 pe acest subiect și pentru care atunci ar fi devenit automat membru al Academiei Române și director al Institutului de Filosofie.
… eterna si omniprezenta, de jos pana sus, de la vedete fenomene la filosofi fenomenologi… rufe spalate in public… chiar credeti ca intereseaza pe cineva certurile dumneavoastra ?