Scrisoare deschisă către liderii partidelor de opoziţie
- 27-01-2011
- Nr. 560
-
Mihai GHEORGHIU
- Actualitate
- 6 Comentarii
Domnilor Crin Antonescu, preşedinte al PNL Victor Ponta, preşedinte al PSD Daniel Constantin, preşedinte al PC Stimaţi domni, Situaţia României de astăzi reclamă din partea noastră, a tuturor, înţelepciune, putere de concentrare şi acţiune asupra temelor mari ale vieţii politice şi sociale româneşti. România traversează, înainte de toate, o criză a democraţiei, înainte de a fi economică, criza noastră este o criză a construcţiei democratice, o criză a valorilor democraţiei, a mecanismelor democraţiei noastre. Sîntem o democraţie disfuncţională, trăim astăzi anularea constituţiei, impunerea dictatului faptului împlinit, anularea de facto a parlamentarismului, respingerea dialogului politic şi social, mimarea acestuia pentru a impune un erzaţ profitabil pentru putere. Un întreg partid de guvernămînt se transformă în instrumentul voinţei unei persoane care are acest atu, de a voi mereu cîte ceva, de a dori mereu mai mult şi de a obţine mereu mai mult de la slugile politice sau administrative. Într-o lume politică ce nu vrea nimic altceva decît să parvină liniştită la umbra legilor şi a parchetelor, există cineva care vrea mult mai mult, vrea totul, vrea ca totul să se petreacă aşa cum decide el. Acest tip de voinţă se impune societăţii româneşti, lenei funciare care ne domină, acest tip de […]
cel mai mult a fost caracterizarea: (Într-) \”o lume politică ce nu vrea nimic altceva decît să parvină liniştită la umbra legilor şi a parchetelor\”; am citit/auzit multe opinii despre clasa noastra politica, dar o defintie atit de \”sincera\” (involuntar?) pur si simplu m-a induiosat.
Revin pentru a preciza ca randurile mele de mai sus nu si-au propus sa indemne la resemnare. Dimpotriva, cred cu tarie ca SCENA politica romaneasca reclama in mod obligatoriu atat o schimbare de REPERTORIU, cat si una de DISTRIBUTIE !
In cazul in care semnatarul textului de mai sus este una si aceeasi persoana cu actualul profesor universitar si fostul parlamentar si demnitar in cadrul M.A.E., atunci ma declar destul de putin satisfacut de continutul „Scrisorii” pe care autorul ei ne-o propune. Ea nu este, asa cum pare ca se vrea, un demers adresat, liderilor opozitiei politice actuale, ci mai degraba un manifest destinat cercurilor largi ale societatii civile., care, oricum, au mai multa disponibilitate de a receptiona cu obiectivitate si discernamant continutul acestuia. Imi ingadui sa apreciez ca avem de-a face, de fapt, cu un eseu socio-politic, pe alocuri destul de percutant, si nu cu un adevarat manifest care, dincolo de analiza realitatii bine cunoscute, ar fi trebuit sa contureze directiile de actiune si modalitatile de infaptuire a obiectivelor sugerate. Or, tocmai aceasta este parte cea mai putin consistenta a demersului. Greva parlamentara catre care indeamna autorul „Scrisorii” este, cred, in conjunctuira actuala si mai ales in conditiile raportului de forte din parlametul tarii o modalitatea nu doar precara, ci chiar contraproductiva. Ea ar duce la blocarea totala a singurei institutii din structurile statului care, de bine, de rau, mai acttoneaza dupa norme democratice. Ca sa nu mai vorbim despre cei carora dl. M. Gheorghiu le adreseaza textul cu pricina. Acestia nu pot reprezenta pentru noi girul credibil al unei reale schimbari in viata politica si sociala in Romania acestor ani. Un politician veleitar si guraliv lipsit de pricepere si de carisma, care e cu mult mai aproape de moguli din umbra decat de mostenirea ideologica si de practica politica a remarcabililor inaintasi care au constituit si impus pe scena politica interbelica a tarii partidul respectiv. Un alt proaspat tanar devenit peste noapte lider de partid, neexperimentat, pripit si nechibzit in replici, dirijat din culise de vechi activisti compromisi, nu poate oferi girul unei adevarate reforme in primul rand in randurile propriului sau partid si, cu atat mai putin, in schimarea radicala a starilor de lucruri pe care dl. M.G. la ia in considerare. In sfarsit, o aparitie inedita la carma unei formatiuni politice fara sustinere serioasa in randurile populatiei, aflat permanent la remorca unui tractant electoral si, mai ales, ghidat, cu nu prea multa discretie de o vulpe politica de a carei buna credinta si moralitate se indoieste multa lume. Chiar crede cineva ca destinele noastre ar trebui date pe mana celor trei si a celor care-i inconjoara ? Personal am mari dubii. si, din pacate, trebuie sa recunosc ca nu sunt acum in stare sa sugerez catre cine am putea indrepta simpatia si suportul nostru. Sorry !
aceasta revista. Pe de o parte se situeaza pe pozitii care se cuvin a fi numite „democratice” in chestiunea importanta a rasismului si antisemitismului in societatea romaneasca, ceea ce e un lucru bun; pe de alta parte publica un text precum cel de mai sus, gen „scrisoarea unui cetatean indignat”, in care se face partizanat politic pe fata… pentru prea putin onorabilii corifei ai Opozitiei, care numai pe pozitii democratice nu se situeaza: vezi amenintarile PSD -ului la adresa procurorilor care-l „persecuta”. Pestrita si balcanica lume Romaneasca isi pune amprenta si pe cele mai „avansate” publicatii culturale…
Felicitari d-lui Mihai Gheorghiu pentru excelenta analiza a situatiei catastrofale in care se afla Romania si a responsabilitatii lui Traian Basescu si a PDL in regresul tarii din ultimii ani. Singura rezerva este ca greva parlamentara nu ar fi, poate, solutia cea mai indicata, pentru ca ar lasa camp deschis PDL-ului in Parlament.
Textul d-lui Mihai Gheorghiu ar trebui oricum sa se bucure de o larga difuzare si sa nu ramana in paginile unei reviste, oricat de prestigioasa ar fi ea.
Opinia publica din Romania nu intelege ca tara se afla intr-o deriva dictatoriala si ca asistam la reaparitia statului-partid. Ar fi bine daca \”Observator cultural\” ar initia o campanie pentru apararea democratiei amenintate.
Domnul Mihai Gheorghiu are meritul de a fi tras un semnal de alarma. De l-ar auzi cat mai multi romani!
Da la cat de nesimtiti, cinici si ticalosi sunt doar greva parlamentara nu rezolva nimic, ci doar le permite sa faca si mai multe ilegalitati si ticalosii…
Cred ca pd-bocii deabia asteapta acest lucru… si atunci sa controleze totul…