Se putea si mai bine

Multi au pus la indoiala utilitatea unui top al celor mai valoroase romane romanesti din secolul XX. Eu personal, ca prozator din acelasi secol trecut, eram curios sa-i stiu pe cei mai buni. Ca orice om care scrie, dar si citeste, am un top care arata asa: 1. Patul lui Procust; 2-3. Ion si Padurea spinzuratilor; 4. Craii de Curtea-Veche; 5. Baltagul; 6. Enigma Otiliei; 7. Rusoaica; 8. Matei Iliescu; 9. Morometii; 10. Bunavestire. Sigur, intre locurile 11 si 20 imi rezerv si mie un loc (conform anchetei Observatorului Cultural, mi-a revenit locul 23). Dar sa ne intoarcem la ancheta realizata de Observator. I se pot aduce multe obiectii (o voi face si eu ceva mai jos), dar ca a fost inutila, nu. Marele cistig a fost, cred eu, separarea biografiei de opera si invalidarea teoriei doamnei Monica Lovinescu, care sustinea ca nu poti scrie cu doua cerneluri, cu una laudind un regim totalitar, cu alta respectind valoarea estetica. In cazul scriitorilor care au avut (au) mari pete pe biografie si care au scris opere lamentabile, atunci cind le-a iesit ceva valoros, criticii au trecut peste biografie sau (si) operele scandaloase etic. Este cazul unor Marin Preda, Eugen Barbu, Petru […]