Sostakovici 100, Bartok 125, Mozart 250

Trecem peste noua fandacsie a comemorarilor/aniversarilor cifrelor rotunde. O molima nevinovata, producatoare de melancolice nostalgii, atunci cind ar putea aduce si argumente pentru obtinerea unor „finantari“: „Pai se poate sa nu ne alocati, tocmai acum cind se implinesc…“ Sarim mai departe: ciudate coincidente mai ofera si hazardul! Sau cine? Cine si-ar fi inchipuit ca programarea Simfoniei a XIII-a, in re minor, opus 113, pentru bas, cor barbatesc si orchestra, dupa poezii de Evgheni Evtusenko – pina si titlul pare o povestire de inegalabilul Vasili Suksin!… – de Sostakovici, simfonie (din 1962) care se cinta la Bucuresti din an in paste (nu stim sa mai fi fost prezentata in ultimii 30 de ani) o sa aiba loc cu trei zile inainte de recitalul poeticesc al marelui bard rus Evgheni Evtusenko la Sala Atelier a Teatrului National? Aparitia lui si pe scena Ateneului ar fi creat, credem noi, senzatie! Faptul ca in aceasta stagiune s-a cintat, in extenso, din creatia lui Sostakovici nu are decit sa ne bucure si sa ne dovedeasca, inca o data, daca mai era cazul, ca idiosincraziile extraartistice pot fi depasite. Chiar daca Wagner e greu digerabil la Haifa si Daniel Barenboim privit chioris la Ierusalim. Spunem acest […]