Superficialitate, hedonism şi look

Un cuvînt banal, care înainte de 1989 nu spunea mare lucru, a ajuns să domine noul jargon (căci vocabular este prea mult spus) al românilor tineri (şi nu numai): cuvîntul silicon. Chiar dacă şi puştii dintr-a IV-a ştiu ce desemnează cuvîntul, ne-am întrebat ce înseamnă el cu adevărat? SILICÓN, siliconi, şs.mţ. Compus macromolecular cu structură analoagă corpurilor organice, în stare fluidă sau sub formă de răşini, alcătuit din lanţuri sau cicluri de atomi de siliciu care alternează regulat cu atomi de oxigen. – Din fr. silicone (dexonline.ro).   Din perspectiva percepţiei populare, înţelesul din DEX al cuvîntului pare importat de pe o altă planetă (şi cam aşa şi este, căci, pentru majoritatea românilor, chimia este o limbă străină). Semnificaţia de bază a cuvîntului este aceea de sîn (mult) mărit artificial, întotdeauna prin operaţii de chirurgie plastică. Jucăuşa limbă română permite întinderea cuvîntului precum o praştie din cauciuc. Astfel silicon are şi plural: silicoane – în sensul sînilor măriţi cu pungi de silicon, transformat în adverb (ce zici de siliconata aia?). Sugestiv, nici măcar dicţionarul gramatical al Word nu recunoaşte formula siliconat, ci doar cuvîntul silicon, precum DEX. Paradoxal, dacă introduci în celebrul motor de căutare Google cuvîntul silicoane, îţi apar […]