SUPLIMENT – O EDITURA PENTRU TOTI: PARALELA 45 LA 10 ANI

Am facut un ocol de 5 ani ca sa ajung la Paralela 45. Eram la sfirsitul anului 1994 singur, fara bani si fara alte mijloace. Inflatia naucitoare de dupa crizele politice si economice repetate ale inceputului capitalismului postcomunist avea sa dureze inca noua ani. Infiintasem pina atunci alte trei edituri, de fiecare data cu alti parteneri, esecul fiecareia dindu-mi curaj sa regindesc proiectul fabulos al editarii cartilor. Mi-am dat seama in acei ani de cautari ca numai dorinta si determinarea literara nu sint deloc suficiente pentru dezvoltarea unor strategii si logistici aplicate intr-un domeniu care, ca fotbalul, are tot atit de multi specialisti cit numarul suporterilor. Nu avusesem norocul ca vreun prieten ajuns intre timp ministru sa-mi livreze la cheie vreo editura, chiar si politica, din anii ceausismului, cu spatii, mijloace si redactori profesionisti. Nici nu primisem vreo mostenire de la vreun straunchi plecat cine stie cind in America si care in ultimele ceasuri sa-si aminteasca de stranepotul lui din tarisoara de bastina, iubitor de carti, dar sarac, poet pe deasupra, dispus sa schimbe hirtia banilor cu hirtia cartilor. Nici nu traiam intr-un oras cu universitate centenara cel putin si cu o traditie editoriala institutionala redutabila, cu inzestrari de tehnica […]