TEATRU. Despre viaţă, cu spaimă

Aflat la a treia montare după textele Deei Loher şi la al treilea spectacol pe scena Teatrului Naţional (dupăAvalanşa şi Năpasta), Radu Afrim a ales o piesă din care a considerat că poate explora filonul comic, fiind, în acelaşi timp, provocatoare şi prin tensiune şi poezie – Hoţi (2010) a dramaturgei germane Dea Loher este un text existenţialist, aproape beckettian, o meditaţie asupra condiţiei umane supuse absurdului şi rătăcirii fără sens. Afrim ţese o poveste cu tentă onirică, în care recunoaştem mărcile sale specifice, precum măştile de animale, o poveste în care regizorul se joacă foarte fin cu graniţa dintre realitate şi imaginaţie. Deşi îl consideră un text social, care vorbeşte despre criza individului într-o societate în care nu se poate integra, Radu Afrim aşază peste nivelul social încă două, al poeziei şi al comicului – aşa cum este şi viaţa, compusă uneori din momente de o frumuseţe poetică, distruse apoi de trivialul vieţii de zi cu zi. Este un spectacol de un umor negru, în care rîsul nu este întotdeauna eliberator, ci încărcat de un simţ al deznădejdii: în definitiv, nu-ţi mai rămîne decît să rîzi, atunci cînd totul devine lipsit de orice sens.   Compus din mici scene […]