TEATRU. Nu povesti sfîrșitul!

Metoda (Metoda Gronhölm), piesa lui Jordi Galcerán, este o adevărată nebunie. Dar nu cea pe care o bănuiești, cel puțin pînă la zece-cincisprezece minute înainte de final. Acesta este motivul pentru care, după ce veți vedea montarea lui Theodor-Cristian Popescu de la Teatrul Nottara, cel mai important lucru, atunci cînd le veți spune prietenilor să meargă să vadă spectacolul, este să nu le povestiți sfîrșitul. Am putea spune că Metoda vorbește despre capitalismul sălbatic, despre cum acesta pervertește oamenii, despre cum sîntem gata să facem orice pentru o slujbă bine plătită, despre modul în care societatea ne-a îndoctrinat cu obsesia succesului, despre cum am ajuns să fim sclavii consumerismului, iar cariera a devenit prioritatea numărul unu. Ne-am putea gîndi la Orwell, la metodele cele mai perverse de manipulare a individului și a maselor. Și nu am greși, pentru că piesa lui Galcerán vorbește despre toate astea.   Cel mai aproape de acest subiect este Wag the Dog, filmul lui Barry Levinson. Sigur că acțiunea din Metoda este la o scară mult mai mică, dar tocmai de aceea este mai înfricoșătoare. Pentru că la Wag the Dog tocmai nivelul, cu conotații internaționale, făcea ca lucrurile, hiperbolizate la maximum, să pară de […]