TEATRU. Radu Afrim şi noul tip de teatru estetico-social

Trilogia Bizoni, Lei şi Girafe a dramaturgului catalan Pau Miró, montat des în Europa şi multipremiat, pune accentul pe o profundă dramă ce se ascunde dincolo de aparenţe, o dramă a fragilităţii umane care adesea nu poate rezista în mediul dur al societăţii oprimante şi, mai grav, nici în mediul care ar trebui să asigure protecţie şi refugiu: familia. Dintre cele trei, Radu Afrim a ales Girafe şi Bizoni pentru prima sa colaborare cu Teatrul „Radu Stanca“ din Sibiu şi, deşi ele funcţionează independent, vizionarea lor împreună conferă un plus de coerenţă şi de înţelegere, regizorul jucîndu-se cu intertextualitatea şi creînd un dialog între personajele şi situaţiile din cele două piese. Inconfundabilul filon estetic al lui Afrim este, în aceste două spectacole care au avut premiera pe 14 şi 15 martie 2015, dublat de un subtil mesaj social, dar care, aşa cum recunoaşte regizorul, nu este „enervant“, ci livrat cu umor şi poezie. Deloc absconse, cele două spectacole, în ciuda simbolisticii pregnante, permit descifrarea poveştii şi lasă mai puţin loc ambiguităţii, căci, în ciuda poeziei şi a umorului care învăluie drama, aceasta nu mai lasă loc de interpretări. La final, suferinţa umană nu mai poate fi atenuată nici de poezie, […]