Teleormanul, GDS și România

Numărătoarea voturilor la alegerile parlamentare din România s-a încheiat. Previzi­unile și estimările diferitelor instituții de sondare a opiniei publice – vehement contestate sau ignorate, după ce s-a întîmplat și în Statele Unite – pînă la urmă s-au adeverit. PSD a cîș­tigat detașat la ambele camere. Cu un 45% care respinge din start orice fel de contestare. Și chiar dacă are nevoie de cîteva mandate în plus, pentru a alcătui și beneficia de majoritate în Parlamentul României, acest lucru se va întîmpla prin sprijinul, declarat și deja convenit, al celor de la ALDE, partid care a reușit să intre în Parlament – conform previziunilor, dar la noi singura certitudine este lipsa oricărei certitudini, repetăm acest fapt, pentru că este unul dintre marile vicii ale acestei societăți/lumi în care trăim –, ca și PMP-ul fostului președinte Traian Băsescu. Scoruri bune au obținut și USR-ul lui Nicușor Dan, care va avea un cuvînt de spus în viitorul parlament, și UDMR-ul, bine organizat și exemplar mobilizat – a cîștigat în patru județe, chiar și acolo unde majoritatea este românească, precum în Satu Mare și Mureș –, care-și va susține interesele locale, nu doar pe cele etnice și culturale. Un UDMR puternic ar putea – s-au făcut oferte în acest sens – să participe la guvernare alături de PSD și ALDE, rămîne să vedem cum se vor poziționa cei ce alcătuiesc noua majoritate și, implicit, viitorul guvern.

PNL-ul este marele perdant al acestor alegeri, doar aparent. Pentru că un scor de 20% intră în marja de cules voturi al fostului partid al Brătienilor, ajuns la mîna unor Falcă, Hava și Flutur, dincolo de supraașteptările și forțarea propriului bazin electoral, prin utilizarea lui Dacian Cioloș. Încă actual premier, dincolo de a fi beneficiarul sprijinului prezidențial și al unor factori externi – nu știm bine cît de puternici și nici de unde, realizările concrete nefiind cuantificabile pentru România –, Dacian Cioloș a încurcat mai mult jocurile din preajma și timpul alegerilor printr-o strategie greu de înțeles. O fi om cinstit, dar nu e suficient, trebuie și oarece pricepere de a lucra cu oamenii. Cu masele, gloata, poporul. Fără încredere reciprocă între ăia proști, dar mulți – s-a văzut și în aceste alegeri, doar cu vizite la GDS nu se cîștigă alegeri – și liderii unei națiuni, nu iese nimic. Multe fițe.

România nu se conduce pe Facebook. Nu problema – prezentul și viitorul lui Dacian Cioloș – interesează în aceste zile, ci formarea noului cabinet și desemnarea noului premier. Aici se duc multe discuții de culise. Dincolo de afirmația și dorința președintelui Klaus Iohannis de a nu accepta un șef de guvern cu probleme penale și tatonarea terenului de către PSD&Co de a-l impune, totuși, pe șeful de partid, pe Liviu Dragnea. O fi constituțională problema, n-o fi, că o fi doar o chestiune de ambiție de ambele părți, poate contează mai puțin, dacă se doreș­te stabilitate în țară și evitarea unor convulsii politice și în contextul politic regional, european, euroatlantic, nu mai puțin meteorologic.

Iarna, iernile de la noi, chiar dacă nu sînt precum cele din timpul campaniei din Rusia a lui Napoleon și al celei lui Hitler, produc multe bătăi de cap administrațiilor românești. Locale sau centrale. Dar, credem noi, este doar o simplă speculație și sugestie la rațiune, ar fi de preferat la șefia executivului un prim-ministru cu deschidere – și relații, contacte, cîrlig, lipici (contează enorm impresia contactului direct) etc. –internațională. Oricît de bun organizator de partid o fi teleormăneanul Liviu Dragnea, oricît de îndreptățit moral ar fi să preia conducerea executivului, după scorul de la alegeri, ar fi de preferat –, nu doar pentru a evita o confruntare (ne)dorită cu președintele Klaus Iohannis și trompetele GDS-ului – numirea în capul guvernului a unui om politic cu experiență în treburile din afară ale țării. Cum ar fi, să zicem, avansăm doar un nume, Dan Orlando Teodorovici, fost ministru de finanțe, un om cu experiență și charismă, cu un CV prestigios pe partea de economie și relații internaționale, care știe și limbi străine, printre altele și spirist, absolvent al Liceului „Spiru Haret“, care i-a dat țării și pe Mircea Eliade și pe Andrei Pleșu, printre alte nume clopoțitoare, nu puține. Dan Orlando Teodorovici are deja experiența fondurilor europene, știe să poarte un costum care să vină bine pe el, știe să și tacă, nu doar să peroreze pe la televiziuni. Liderul de partid Liviu Dragnea ar putea să gestioneze, la vedere sau din umbră, treburile partidului și ale administrațiilor locale, fără să mai fie obligat prin job description să meargă la Bruxelles, Londra sau Paris pentru a pune la cale interesele României. Și s-ar evita multe gîlcevi cu partea de Românie care nu vede decît acțiuni în Justiție, arestări și condamnări pe bandă rulantă. Tot ce au pus pe picioare Traian Băsescu și Monica Macovei ar trebui pus sub controlul legii. Ar fi o mișcare de șah bine țintită de către PSD. S-ar evita conflictul care mocnește cu Președinția și o parte a societății civile, plus ONG-urile care clamează în deșert o inexistentă Românie curată. Avem doar o singură Românie, nici curată, nici murdară, o țară în care trăim, țara numindu-se, foarte simplu, ROMÂNIA etc. Numirea unui prim-ministru din această clasă de oameni politici – repet, cu experiență internațională, mai ales cînd avem nevoie ca de aer de fonduri europene și de investiții străine, care nu vin fără efort și negocieri, uneori dure etc. – ar fi un cîștig în primul rînd pentru români și pentru România. În întregul ei.

Noua majoritate parlamentară are toate șansele, printr-o abilă punere în scenă a intereselor generale legate de bunăstarea și prosperitatea națiunii, să stopeze acest conflict româno-român instaurat de fostul președinte Traian Băsescu și de serviciile secrete, pe care le-a utilizat abuziv în scopuri politice. România va trebui să revină și să conteze pe cele trei puteri care asigură echilibrul unei democrații: Parlament, Guvern și Justiție. Sistemul mafiot – ăsta e adevărul, chiar dacă sună dur – pus pe picioare de Traian Băsescu (devenit și el, azi, victima lui) va trebui demantelat. Atît la centru, cît și în județe, refăcîndu-se o rețea de încredere între cetățeni, administrația locală și cea centrală. O majoritate parlamentară precum cea de astăzi, PSD+ALDE, cu sprijinul unui USR care a tot declarat că va susține proiectele viabile pentru România, ar putea reda românilor ceea ce pînă azi a fost o vorbă goală: „Să trăiți bine!“. Cu puțină înțelepciune, multă muncă și responsabilizarea tuturor, cu mic, cu mare, este posibil. Chiar să trăim bine. Nu doar de Sărbători.