TÎNĂR, CAUT POLITICA. Către români

Bună ziua, sărut mîinile! Am cîteva întrebări pentru dumneavoastră: Încă nu v-aţi lămurit? Nu vă ajunge? Sînteţi pregătiţi să vă întoarceţi cu 20 de ani în urmă? Chiar atît de uşor vă lăsaţi prostiţi? Vă e ruşine să ieşiţi în stradă? Preţuiţi mai mult liniştea şi ordinea unui sistem ilegitim decît neliniştea şi insomniile dumneavoastră legitime? Ce simţiţi cînd aflaţi de la televizor că veţi fi disponibilizaţi, că veţi fi lipsiţi de locul de muncă fără ca măcar să fiţi întrebaţi? Ce simţiţi cînd ştiţi (o, da, o ştiţi foarte bine, nu vă eschivaţi!) că aţi fost carne de tun, masă de manevră electorală, cînd ştiţi că fiecare promisiune politică a fost o minciună gogonată? Cum e să ştiţi că fiii şi fiicele dumneavoastră sînt  o nouă „generaţie de sacrificiu“, însă una care nu mai stă la tăiere, ci fuge din acest abator de suflete numit România către un alt viitor – nu mai bogat, nu mai promităţor, ci pur şi simplu mai demn?…   Cum e să staţi în faţa televizorului şi un „costum“ de la FMI, sec şi rece, să vă anunţe că s-a dus naibii totul? Cum e să schimbaţi apoi canalul şi să daţi peste Emil […]