TÎNĂR, CAUT POLITICA. Sacrificiul Basarabiei

  • Recomandă articolul
Mă încăpăţînez să discut un subiect despre care cei mai mulţi jurnalişti au încetat să mai discute. Acest subiect este Basarabia. Şi asta pentru că, pentru mine, Basarabia este parte din ţara mea, este parte din România. Eşecul evenimentelor din 6-7 aprilie, din Chişinău, este comparabil cu eşecul Pieţei Universităţii din Bucureşti, în 1990. Mai mult, cele două fenomene au numeroase elemente comune, în special dezinformările la care au recurs autorităţile, intervenţia brutală a forţelor de ordine (traduse atît prin „miliţieni“, cît şi prin „detaşamente minereşti“), slaba susţinere a opoziţiei politice şi încăpăţînarea ei naivă de a crede că poţi lupta cu mijloace legitime şi legale împotriva unui sistem profund ilegitim şi ilegal.   Deosebirea fundamentală dintre Piaţa Universităţii din Bucureşti şi Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău este felul în care cei care deţineau puterea au ales să înşele populaţia. FSN-ul lui Iliescu s-a dat arbitru imparţial al trecerii de la dictatură la democraţie doar pentru a adormi vigilenţa opoziţiei şi şi-a anunţat apoi candidatura la alegeri împotriva oricăror norme democratice. Partidul Comunist Moldovenesc şi Voronin au furat, pur şi simplu, alegerile. Ambele gesturi, de atunci şi de acum, au fost vag criticate de opinia internaţională şi europeană, preocupată, […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.