Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
Trebuie să ne indignăm?
- 07-05-2010
- Nr. 523
-
Ovidiu ŞIMONCA
- Editorial
- 11 Comentarii
OK, am înţeles, domnule Tismăneanu! E în regulă, domnule Ioan T. Morar! Aţi găsit încă un turnător al Securităţii, pe Adrian Marino, şi trebuie să luăm atitudine. Prin urmare, ce trebuie să facem? A, da, să spunem despre Marino că a fost „delator“, „turnător“, ca a avut două nume de cod, că a „acceptat misiunile Securităţii ca trimis al acesteia“. „Abject“ e cuvîntul pe care ni-l dăruiţi, domnule Pătrăşconiu, mi-l voi însuşi, cîtă precizie lingvistică! Aşa cum ziceţi dumneavoastră, aşa le spunem şi le scriem. Şi ce să mai scriem? Să nu-l mai scuzăm pe turnătorul Marino, că e „jenant“ acest tip de atitudine. Bine, facem cum ziceţi. Să nu ne comportăm ca Păunescu, Nistorescu şi Costi Rogozanu, adică să nu „apărăm un ticălos“. Bine, nu-l mai apărăm. Vreţi să-l numim „jeg“? Îl numim. „E un jeg!“. Mai departe? Să luăm notă de următoarele fraze scrise de Vladimir Tismăneanu, pe blogul tismaneanu.wordpress.com, în data de 3 mai 2010: „E dureros să descoperi complicitatea cărturarului clujean cu forţele cele mai tenebroase ale sistemului, cu acele grupări securiste a căror ideologie era exact sinteza barocă dintre fascism şi comunism. Să fi fost de fapt această platoşă ideologică alibiul, raţionalizarea răsucită de […]
Adrian Marino a murit ! Gabriela Masaci mai traieste !
In calitate de cititor impatimit,si admirator neconditionat al oricarei forme de creatie,indraznesc sa am si eu niste opinii:1.Sub nici o forma nu are sens sa confumdam eventuale scaderi morale personale cu opera unui creator.
2D-na/d-ra Corlatean stie cum a foast pana in 1989?Stie ce infern a insemnat existenta detinutilor politici NU NUMAI in inchisori,ci si dupa eliberarea din carcere?
Cred ca ar trebui sa aibe un dram de bun simt si sa nu se lase asa usor prostita de asa-zisa sansa de a fi bagata in seama de un Vladimir Tismaneanu(mai ales ca acesta din urma,acum,in zilele noastre,nu demonstreaza cine stie ce inaltime morala sau de caracter).3.Pe inscrisurile ramase de la Securitate n-as pune mare baza,stim bine ce masluiri puneau la cale.
4.Mi se pare mult mai grav faptul ca intelectuali de marca nu scot un sunet cu privire la relatia cu Securitatea a celui aflat in fruntea statului azi-nu cred absolut deloc intr-o relatied e”buna ziua/buna ziua/”date fiind functiile domniei-sale la vremea respectiva.Si nu cred nici ca niste oameni inteligenti pot fi atat de naivi cum vor sa para unii…Mare dezamagire!
Inutile reactii, Marino a fost agent turnator, deci viata lui a fost o minciuna, pare idiot dar s-a ivit o noua ocazie sa fie judecat Tismaneanu.
Simtul proportiilor, bunul simt pana la urma, l-au pierdut de cand canta in corul Cotroceanului. Domnul T uita ca o perioada a propriului sau trecut este inca ocultata. Domnul M lucra deja in presa la inceputul anilor ’90, stiti, atunci cand dosarele Securitatii se imaculau pe metoda Berevoiesti. Cat despre domnul P, am avut prilejul sa aud multe despre trecerea lui prin Timisoara, lucruri despre care am vorbit(http://garciamuerte.blogspot.com/2009/05/laudacul-de-serviciu-patrasconiu-si.html )
Problema lor este ca Marino ramane un reper in cultura romaneasca in timp ce ei vor ramane vesnic niste profitori politici al unui regim trist pentru romani. Demersul acestor golani culturali se aseamana cu cel inteprins de Sorin Toma impotriva lui Tudor Arghezi. Va mai aduceti aminte de deceniul al cincilea al secolului XX? De „Poezia putrefacţiei sau putrefacţia poeziei’? Metode asemanatoare, autori apropiati ca si mod de gandire cu fostul redactor-sel al Scanteii comuniste.
Adrian Marino ramane in cultura romana insa drumul lingailor in viata nu este unul rectiliniu.
„Va rog sa-mi permiteti, domnule Monitor, sa ma exprim asa cum simt. Asta imi permite sa pun un strop de umor intr-o lume de incrincenati si de verdicte infailibile. Va e straina ironia?”
Nu este corect. Ca sa fii un „fin intelectual” (intalnesc expresia asta foarte des in discursul romanesc, iar cei care o folosesc cred, se pare, ca suna bine:)) trebuie sa scrii teatral, repetitiv, cu mult jargon neexplicat dar care „suna bine”, gaunos, patetic, cu morga de sfarsitul lumii.
In alta ordine de idei, ar fi interesant de facut un sondaj printre cititori, in care sa fie rugati sa estimeze intervalul minim de timp petrecut in puscaria comunista sau in Baragan dupa care cei care il fac abject, turnator, etc. pe Marino acum, si care lupta impotriva comunismului la 20 de ani dupa disparitia sa, ar semna (sau ar fi semnat) o hartie precum cea despre care se vorbeste. 10 ani? 14?, 20? Sau poate mai mult !? Un simplu exercitiu de gandire contrafactuala.
Mi s-ar fi parut normal sa intelegeti ca nu mi-am propus sa intru in problematica de fond a lucrarii lui A. Marino, cu atat mai mult cu cat ma aflu inca in plina lectura a acestei carti. Si, oricum, nu despre posibila colaborare a autorului cu regimul comunist (Securitatea) as fi tentat sa ma pronunt, ci in legatura cu valoarea sa euristica, documentara si de vasta si inedita experienta umana pe care o contine. ( apropo, sunt tentat sa cred ca intensa campanie declansata pe aceasta tema este una de bun marketing editorial, menita fiind sa epuizeze tirajul, din cate stiu, apreciabil al lucrarii lui A.M.)
Cat priveste dialogul meu cu redactia dv.,precizez ca nu este pentru prima data cand o delimitare pe care mi -am ingaduit-o fata de anumite pozitionari ale O.C a fost inampinata cu vadita indispozitie. V-ati obisnuit, se pare, doar cu aplauze si unanimitate, omitand tocmai sloganul director al revistei -,,spiritul critic in actiune”. Cu doar 10 zile in urma, d-na C. Musat dadea glas la Iasi acestui crez al redactiei, spunand: ,,Incercam sa construim un discurs critic pentru ca societatea civila fara spirit critic nu exista”. Cu voia dv., stimate domn, ma consider o molecula a societatii civile pe care colega dv. o invoca.si, in virtutea acestui statut, imi exercit dreptul de a-mi exprima opiniile, civilizat, calm si fara intentia de a da verdicte.Admonestarile si urechelile cu care sunt receptionate asemenea pareri sunt un semn mai mult decat regretabil al unei intolerante incompatibila cu mentalitatea liberala care -imi place sa cred- bantuie in redactia O.C. ((as fi considerat drept un gest pe cat de firesc, pe atat de elegant daca in replica data mai sus v-ati f multumit cu precizarea motivului pentru care ati renuntat la interviul promis cu dl. V.T.) Apreciere valabila si in privinta insistentei cu care imi solicitati sa renunt la pseudonimul pe care-l utilizez si sa ma identific.Pentru acelasi motiv, cu ceva vreme in urma,pe acelasi site, d-na C.M. m-a mustruluit vehement, asa cum numai d-nia sa stie s-o faca ! Iar eu, cu incapatanarea celui care se sprijina pe un principiu de conduita democratica, perseverez in …anonimat, nedumirit peste masura de interesul special pe care mi-l purtati in aceasta privinta. Amintindu-va, totodata, ca pe de o parte, pseudonimul este folosit pe scara larga in spatiul virtual, O.C. y compris ,iar, pe de alta parte, ca identitatea mea va este devoalata la preluarea in redactie a interventiilor mele si ca -oare cum de-ati uitat ?!- aveti chiar in colectivul redactional un coleg care semneaza frecvent cu pseudonim. . Ati prefera, domnule O.S., sa ma iscalesc si eu cu, sa zicem, ,,un vasile” ?
Domnul Simonca are dreptate. Nu stiu cum isi permit oameni ca Tismaneanu sa se erijeze in autoritati morale. Dansul scrie si este platit de „Evenimentul zilei” din proprietatea „mogului cel bun”, Bobby Paunescu. Sa nu uitam ca avearea acestuia provine de la tatal sau un vasnic comunist si nu numai, George Constantin Paunescu. In acelasi ziar, publica si doamna Mirela Corlatean anchetele relative la Marino. A fost Marino mai vinovat decat George Constantin Paunescu?
ia cetitzi cum il pun la punct cu aplomb – zic eu , ca mi-au murit laudatorii- pe V. Tismaneanu pe Forum FAR, in rubrica „Idei in dialog”. Lectura placuta.
Nu–tragem apa !
Ar fi bine sa va uitati la fondul problemei, domnule Monitor. Pe baza caror documente este acuzat Adrian Marino? Inghititi pe nemestecate niste informatii, nu le filtrati?
Ofiterii de Securitate au facut niste rapoarte si au scris niste lucruri cu privire la Adrian Marino. Ce e real, ce e fals, ce e supradimensionat, ce e distorsionat? Sint intrebari pe care ar trebui sa ni le punem. Si pe care si le-ar pune chiar si un adolescent…
Va rog sa-mi permiteti, domnule Monitor, sa ma exprim asa cum simt. Asta imi permite sa pun un strop de umor intr-o lume de incrincenati si de verdicte infailibile. Va e straina ironia?
N-am mai facut interviul pentru ca, in acel moment, am considerat ca explicatiile pe care le-a dat domnul Vladimir Tismaneanu sint arhisuficiente.
Ce bine ar fi, totusi, sa va devoalati indentitatea, la un moment dat! Dvs. cum va simtiti sa ma luati la rost de la adapostul anonimatului? Va este frica sa va prezentati? Suferiti de fronda adolescentina a celui care loveste si fuge?
Eu unul as fi preferat sa citesc aci, in locul acestui text zeflemitor, frizand o fronda (sa-i zicem) adolescentina, straina stlului revistei, interviul pe care autorul promisese nu de mult intr-un raspuns dat mie pe acest site sa i-l ia d-lui V. Tismaneanu apropo de cele petrecute la Institutul trecut de curand in resposabilitatea acestuia.