Un „caz“: Floratiu

  • Recomandă articolul
Experimentalistul necunoscut Cu unele – dar ma tem ca nu multe – exceptii, lumea literara romaneasca, deopotriva cea scriitoriceasca si publicul cultural, ignora ca printre contemporanii nostri se prenumara un foarte interesant, sofisticat, excentric prozator: Anton-Sebastian Floratiu. Putin comentata, singura sa carte publicata pina acum a iesit – totusi – in evidenta, obtinind in 1996 primul Premiu pentru experiment acordat de Asociatia Scriitorilor Profesionisti din Romania – ASPRO. Poate ca va mai fi aparut intre timp cu vreun text in presa literara, desi n-as baga mina-n foc. Profesor in Bucuresti pe-atunci, astazi la un liceu din provincie, Floratiu a continuat sa lucreze, retras, la opul sau unic, din care a mai depus la editura o transa aflata in asteptarea tiparirii. Romanist (preda franceza) si clasicist (a studiat la Universitatea din Bucuresti si latina), are o biografie asemanatoare cu a prozatorilor americani de altadata: inainte de a se fixa in invatamint, n-a fost chiar hamal in docuri, dar a trecut si el prin mai multe meserii, inclusiv muncitoresti, pina la fotograf, inspector comunal (sic!), corector. A avut probleme cu Securitatea regimului comunist, desi era complet necunoscut, neapucind pe atunci sa se afirme ca scriitor; insa agentii provinciali ai politiei politice s-au […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12882 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }