Un festival profesionist, amenintat de sistemul mediocrat

Mihai Fulger si Angelo Mitchievici, membri ai conclavului de 12 critici si jurnalisti de specialitate, au acordat un premiu la a doua editie a Festivalului International al Producatorilor de Film Independenti (premiu ex aequo pentru filmul suedez Voi, cei vii/Du lavende de Ron Andersson si pentru filmul romanesc California Dreamin’ (nesfirsit) de Cristian Nemescu, acesta altminteri absent din Palmaresul cunoscut din presa cotidiana); 1. Care ar fi activul pozitiv si pariurile fertile ale IPIFF 2? 2. Explicatiile presedintelui UPFAR privind cauzele intreruperii sau mutarii locatiei IPIFF vi s-au parut ca epuizeaza subiectul sau ar fi ceva de adaugat, de pilda in privinta consecintelor, a riscurilor sau a solutiilor? 3. Cum ati resimtit reproclamarea la IPIFF 2, dupa TIFF 6, a unei „alternative“ la Noul Val sau Noul Cinema Romanesc, printr-o critica a „minimalismului“, a „mizerabilismului“, intre pledoaria pentru diversitate si, poate, tendinta centrifugarii noii miscari? in numele a ce si cu ce concretizari in filmele „alternativei“? Sau altul e numele ei? – Mihai FULGER: „O «alternativa» mult prea firava pentru a fi scoasa dintre ghilimele“ 1. Cel mai important pariu al Festivalului International al Producatorilor de Film Independenti (IPIFF) este implicat, cred eu, chiar de denumirea sa: se poate produce […]