„Undeva, în mine, exista cuibărit un cocalar care aştepta să iasă în lume“
Dialog cu Dorota MASLOWSKA
- 04-12-2008
- Nr. 452
-
Katarzyna Surmiak-Domanska
- Literatură
- 0 Comentarii
Maslowska, cea din romanul Albă ca Zăpada şi roşu bolşevic, a devenit deja ceva de-a dreptul exotic. Voinicul o numeşte bolnavă psihic pentru că este absolut neputincios în faţa ciudăţeniilor ei. Ea scrie cărţi! Jerzy Pilch a scris în Polityka despre faptul că ai o maturitate scriitoricească nemaiîntîlnită şi că, dacă la vîrsta aceasta reuşeşti deja atît de mult, mai că i se face cuiva frică să se gîndească la ce va fi mai tîrziu. Ai citit? Da, da, am citit, am citit. Poate-am să capăt şi-un titlu de contesă sau de baroană. Nu m-am hotărît încă, deşi am tot felul de propuneri de la primarul oraşului. E-adevărat c-ai scris cartea în cîteva săptămîni? Într-o lună. În timp ce-mi dădeam bacul. Cînd mă săturam de învăţat, porneam calculatorul şi scriam. Şi invers. Subiectul liric este un bărbat, un cocalar. Întrucît cunosc cum scriu bărbaţii, mi se pare foarte convingător. E greu de crezut că s-a încarnat în el o femeie, în plus de 19 ani, şi care mai şi provine dintr-o familie bună. Ha, ha. Şi bărbaţii au fost păcăliţi de asta. Cei care au citit nişte fragmente, fără să ştie cine le-a scris, au zis că autorul ar fi […]