Uninominalul şi „puterea alintaromei“

Au trecut şi alegerile mult aşteptate. Uninominalul a produs deja efecte. Numărătoarea voturilor este încheiată, BEC a transmis comunicatul oficial de validare, de iure, a rezultatelor alegerilor. Ce este sigur şi de domeniul evidenţei: două portavioane, PSD+PC şi PD-L, însoţite de un crucişător, PNL, şi de un robust submarin, veşnic în escorta escadrei parlamentare din România, UDMR, sînt partidele ce vor forma viitoarea –actuala deja – configuraţie parlamentară. Se poartă discuţii teoretico-academice în jurul învingătorului real al alegerilor, după procente sau după numărul de mandate… La ora la care scriem aceste impresii postelectorale, partidele au intrat în jocul jocurilor de culise. Cine cu cine se aliază şi ce oferă fiecare? Nu indiferentă este şi poziţia preşedintelui Traian Băsescu. A spus-o neted, înainte de vot: nu-l vrea ca premier nici pe Mircea Geoană, nici pe Călin Popescu Tăriceanu. Dar nimic nu este sigur şi orice se poate întîmpla. Istoria nu începe azi şi nici nu trebuie să avem cine ştie ce cunoştinţe istorice ca orice s-ar întîmpla la modul „azi-aşa-mîine-altfel“ să nu fie natural şi firesc. Şi atunci?   În acest punct, începe tocmeala pentru formarea unei majorităţi parlamentare, pentru alcătuirea noului guvern şi pentru propunerea de numire a unui nou […]