Va mai fi Emil Boc prim-ministru?

Evenimentele, politice sau mai puţin, se succed cu repeziciune. Totul este de ultimă oră, ştirile de ultimă oră ne ţin într-o veşnică alertă. O zi, două, trei, apoi se fîsîie, apar, repede, altele. Nimic nu este dus pînă la capăt. Nici răul, nici binele, totul curge într-un vălmăşag, anost şi, deseori, de prost-gust. Nu trăim nici bine, nici rău. Urît. Cavalcada cu descinderile de mascaţi şi arestări preventive ce au dat iama prin vămile României este doar o pagină de vodevil. Ar trebui descinderi şi prin ministere, bănci, şcoli, unităţi militare, prin spitale şi – de ce nu? – prin cimitire. Nu se tot vorbea despre mafia cimitirelor? Ceva e putred în România. Corupţie cu găleata, cu sacul, cu table de şah, cu peştişori de frontieră, cu peştoi politici – nedovediţi, şi aşa va rămîne – care nu tac, ci tot trăncănesc pe la televiziuni, sindicate care bombăne, pensionari care mîrîie, toată lumea dă în judecată Statul, accidente cu morţi şi răniţi cu duiumul – Israelul a avut doar şapte morţi în Războiul de Şase Zile –, sinucigaşi de tot felul, intelectuali care o tot ţin langa cu rezistenţa prin cultură (noi am rezistat prin cafea, am zice la repezeală…), […]