Viaţa şi gîndurile lui Niuc Monciu-Sudinski – 1.1

Multă lume o să creadă că sînt nebun, dar am senzaţia de multă vreme că viaţa mea interferează, într-un chip absolut straniu, cu viaţa altcuiva, că sînt momente cînd trec în altă dimensiune şi trăiesc senzaţiile şi stările groaznice ale altcuiva. Toate senzaţiile mele sinistre de hăituit fără scăpare, de pildă, pe care prietenii mei le cunosc cu prisosinţă, nu sînt justificabile total din perspectiva lumii în care trăim azi – m-o fi urmărit şi pe mine SRI-ul, poate chiar a încercat să mă otrăvească, la începutul lui 2000, la crîşma Muzeului Literaturii (cînd mi-au căzut brusc cei doi canini de sus), dar condiţiile sînt totuşi un pic altele decît cele de pe vremea regimului ceauşist, sînt mulţi oameni care înţeleg ce vreau să fac eu, iar cînd a fost vorba de intentarea unui proces împotriva mea, sub acuzaţia de defăimare a simbolurilor naţionale, mi-au sărit în apărare atît preşedintele de atunci al Uniunii Scriitorilor – Laurenţiu Ulici –, cît şi cel mai cunoscut critic român – Nicolae Manolescu.   Acele senzaţii sinistre nu se pot explica în realitatea de acum. Le-am opus un autism feroce şi o slujbă riguroasă, mecanică şi, de vreo doi-trei ani, se părea că am […]