Vocea străzii
GALERIE FOTO: Piaţa Universităţii, 23 ianuarie
- 27-01-2012
- Nr. 609
-
Bedros HORASANGIAN
- Actualitate
- 1 Comentarii
Începute sub semnul unor manifestări de solidaritate cu Raed Arafat, protestele împotriva preşedintelui, a prim-ministrului, a clasei politice în întregul ei au căpătat amploare. Au început la Tîrgu Mureş, oraşul care l-a „nemurit“ deja pe doctorul Arafat, au continuat la Bucureşti, cu diverse intensităţi şi magnitudini, ca apoi să se extindă în toată ţara. Probabil, în centrul de comandă de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, de care pomenea ministrul Traian Igaş, există o hartă care să cuprindă toate datele şi cifrele legate de aceste manifestări. Am consemnat şi violenţe stradale, cu contacte contondente între forţele de ordine şi o parte din demonstranţi – în Piaţa Unirii. Strigătele de „Huo“ şi „Jos!“ – mult îndrăgite de românii lui Emil Boc, după ce, înainte de 1989, „Trăiască“ şi „Ura!“ au fost mult vehiculate şi de mulţimea actuală de anticomunişti de pripas înmulţită printr-o inedită metamorfoză – nu au produs efectele dorite. Preşedintele a stat pitit între zidurile Cotrocenilor zile bune pînă cînd a apărut – Inch’Allah, că tot avem parteneriate strategice cu Ankara şi Baku, iar recent demisul ministru MAE, Baconschi, guest star la reuniunea ambasadorilor turci de la Edirne (28-30 decembrie 2011, ca să nu se creadă că inventăm […]
greu foarte greu rǎu de greu
oricît de valoroasǎ, importantǎ, simpaticǎ şi fierbinte ar fi “vocea strǎzii”
NU cu vocea aceasta se construieşte-clǎdeşte-cultivǎ şi întreţine Libertatea, Democraţia şi Civilizaţiunea unei ţǎri şi-a unei naţii.
oricît se vor supǎra unii nu în stradǎ se face Treaba, nu în stradǎ se spune Adevǎrul
oricît se vor enerva alţii asta este o simplǎ constatare
oricît nu vor fi unii de acord abuzînd de “vocea strǎzii” şi dîndu-i “rolul” absolut care
pare sǎ inflameaze minţi şi suflete , se va ajunge la Anarhie
şi oricît de tare vor sǎri cei mai mulţi la beregatǎ, a generaliza ”vocea strǎzii” şi a o ridica la nivelul Adevǎrului, fǎrǎ a privi atent şi cu grijǎ, detaşat şi calm, matur şi responsabil în mǎruntaiele “ei” pentru a reuşi o analizǎ, o concluzie şi o Moralǎ cît mai obiectivǎ, nu va face din “ea” decît un monstru îngrozitor
Vorbind cu atîta fler de “vocea strǎzii” româneşti astǎzi fǎrǎ a o aşeza conştient în Contextul atît de Tulbure al României post decembriste, mahmurǎ, lipsitǎ de o adevǎratǎ clasǎ politicǎ,
lipsitǎ de educaţie civicǎ, culturalǎ, economicǎ, politicǎ de Educaţie pur şi simplu, lipsitǎ de Responsabilitate şi Cunoaştere, este tocmai cel mai mare pericol în a o lǎsa în ghearele dezordinii, debandadei, amalgamului permanent, a mahalalei şi golanilor de tot felul şi de tot soiul, pradǎ Haosului.
oricît nu v-ar place BRAHMS acestea sînt şi alte adevǎruri la care ar trebui sǎ ne gîndim mult mai des înainte de-a asculta cu atîta ardoare folk-ul şi folclorul acelei-acestei “voci a strǎzii”
Acestea sînt priviri şi vorbe de pe o “altǎ stradǎ”.