Luminița BATALI

Scenografia e unul dintre reperele cele mai sensibile in evocarea stilului unei epoci. Baletul rus, de exemplu, nu este de conceput fara decorurile realizate de Bakst si Goncearova, teatrul expresionist apare in intregimea mesajului lui doar solidar cu zestrea de imagini a curentului (de la machiaj la decor). Scenografia reprezinta deseori si un reper al stilului unui regizor (de la Piscator si Brecht la Vilar, …

Vittorio HOLTIER – Absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“, Sectia Scenografie, in 1970. Membru al UAP din 1977. In prezent, pictor scenograf la Teatrul Odeon. Realizeaza, in teatre din tara si din Bucuresti, un numar de peste patruzeci de lucrari de scenografie de teatru – decoruri si costume –, precum si pentru filme de lungmetraj: Zidul, Mere rosii, Inainte de tacere, Lisca. Participa, …

A plecat dintre noi pe 8 aprilie un mare profesor si un mare pictor, dl Florin Mitroi. Ani intregi a predat, prin forta de atunci a lucrurilor, tehnicile artelor plastice la sectia de muzeologie (istoria artei) a Institutului „Nicolae Grigorescu“ si toti cei care scriu si realizeaza ceva in muzeografie, critica sau istoria artei stiu cit de mult ii datoreaza. Dupa 1990 a inceput sa …

La realizarea Fintinii Miorita de la Sosea a contribuit in 1927, anul ei de nastere, o formidabila echipa: sculptorita Milita Petrascu, arhitectul Octav Doicescu si inginerul Dorin Pavel. La invitatia lui Octav Doicescu, dupa cum spunea ea insasi in convorbirile cu Victor Craciun, Milita Petrascu a creat, pe cele doua laturi ale paralelipipedului fintinii, doua mozaicuri unice in arta noastra prin semnatura, forta stilului careia …

Victor Brauner – ecouri

Lucrari in muzeul de arta Tel Aviv si Muzeul Israel din Ierusalim

„Pictopoezia nu e pictura, pictopoezia nu e poezie, pictopoezia e pictopoezie“, afirma Brauner in 75 HP in octombrie 1924. Acest tip de creatie si de relatie imagine-cuvint care l-au urmarit toata viata au contribuit si la afilierea lui la suprarealism. Si daca si alti reprezentanti ai curentului, ca Arp, care isi numea colajele „poezie cu mijloace plastice“1 sau ca Masson si Miro – pentru care …

Am avut sansa sa vad de la bun inceput expozitia, cred, de debut a lui Dumitru Gorzo de la Galeria Eforie („Atelier 35“) in 1999. Atunci m-a frapat, printre lucrarile una si una, mai ales un autoportret facut pe o usa de masina, o imagine de o rara prospetime vizuala in lumea, uneori obosita si gri, a plasticii noastre, si de adevarat „disegno“ (in sens …

Un eveniment autentic este regalul grafic pe care Muzeul de Arta Moderna din Saint Étienne, Institutul Francez si Muzeul National de Arta al Romaniei i-l ofera publicului nostru la sfirsit de an: expozitia Victor Brauner, Desene 1925-1962. Minunea de a vedea lucrari originale ale celui care a fost compatriotul nostru (la doi ani dupa o mai mica expozitie cu lucrari din colectiile din tara, ingrijita …

Arte vizuale

Tunica

Costumul-personaj, aici, tema tunicii, cu pliurile si faldurile ei, are o lunga filiatie. In Las Meninas, Velasquez transforma, muta ponderea reprezentarii si a semnificatiei de la portret la costum. La bogatia lui, la plasticitatea lui si mai ales la conotatiile filozofice ale acestui tip de viziune in care persoana care imbraca costumul parca devine secundara in raport cu el. Apoi, este exprimat si aici, in …

« Pagina anterioară
object(WP_Term)#13206 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }