Revista Observator cultural dedică un Dosar volumului Cartea neagră. Fapte şi documente. Suferinţele evreilor din România, 1940-1944, scrisă de Matatias Carp. Publicată pentru prima oară în 3 volume la Bucureşti, între anii 1946 şi 1948, ea a fost ignorată de presa vremii preocupată mai ales să treacă suferinţele evreilor din timpul războiului sub semnul martirului indistinct al „marii lupte antifasciste“. Oficialii comunişti ai epocii priveau acest document cu ochii noii ideologii care preluase puterea, dar mai ales cu grijă faţă de cariera lor politică. Este uşor de înţeles, prin urmare, de ce, după război, Cartea neagră a fost trecută de regimul comunist în „fondurile speciale“, inaccesibile marelui public. Nici reeditarea ei în facsimil, în 1996, într-un tiraj destul de redus la Editura Diogene, nu a reuşit să o scoată din anonimat. Volumul a trebuit să aleagă drumul exilului: în anul 2009, editura pariziană Denoël a publicat-o în limba franceză sub titlul Cartea Neagra, Le livre noir de la destruction des Juifs de Roumanie (1940-1944), (traducerea şi aparatul critic, Alexandra Laignel-Lavastine). (Dan Burcea – fragment din prezentarea Dosarului consacrat lui Matatias Carp) În numărul din 10 octombrie 2013, Observator cultural, cu ocazia Zilei Naţionale de Comemorare a Holocaustului, 9 octombrie, zi în care a început, în 1941, deportarea evreilor din Bucovina în Transnistria, publică un grupaj de interviuri, analize şi mărturii despre Cartea neagră, cu dorinţa de a o face şi mai cunoscută publicului românesc. În grupajul din Observator cultural puteţi citi, printre alte, mărturia Ellei Carp, soţia autorului, descoperită la Muzeul Yad Vashem şi un interviu cu Alexandra Laignel-Lavastine, traducătoarea, în franceză, a volumul lui Matatias Carp. Grupajul a fost realizat, de la Paris, de Dan Burcea. Fotografiile din această GALERIE FOTO sînt din Cartea neagră de Matatias Carp.
