Media

Seria de lucrări propusă de Valeriu Mladin sub titulatura Political Bestiary reprezintă, de fapt şi de drept, un compendiu de ticăloşie, impostură, prostie, urîţenie, îndărătnicie, incompetenţă, lăcomie, rea intenţie şi multe alte metehne, toate acestea exprimate prin semnul vizual. Expoziţia de la Centrul Cultural „Palatele Brâncoveneşti“ Mogoşoaia, Casa Artelor, care face legătura între 2013 şi 2014, reprezintă cu fidelitate ceea ce s-a întîmplat, se întîmplă şi se va întîmpla din punct de vedere politic în România. Pentru a fi corecţi pînă la capăt, lucrurile sînt valabile la întreaga scară planetară, cu menţiunea că în diverse puncte de pe harta lumii, lăcomia, incultura şi cretinismul profund nu sînt atît de bine definite ca la noi.    Fragment din articolul scris de Mihai Plămădeală în Observator cultural, 20 decembrie 2014    

Galeria Cuhnia din cadrul Palatelor Brâncoveneşti Mogoşoaia găzduieşte, pînă pe 31 ianuarie 2014, expoziţia de sculptură Metamorphosis vinculorum, semnată de Gheorghe Maftei-Mafu. Proiectul a pornit de la cîteva lucrări de sine stătătoare, realizate anterior în marmură şi metal, pe care artistul le-a văzut împreună şi, mai mult, le-a considerat puncte ale unei axe de dezvoltare pentru o nouă idee. În relaţie cu acestea, a gîndit seria de piese inedite corespunzătoare metamorfozelor expuse la Mogoşoaia, prin care diverse coordonate ale unor perioade de creaţie experimentate în trecut au prins un alt contur. Nu este vorba despre variaţiuni pe o temă dată sau despre tratarea instalaţiei expoziţionale ca puzzle, ci despre decontextualizare şi recontextualizare, despre plierea noului pe vechi.    Un articol de Mihai Plămădeală, Observator cultural, 17 ianuarie 2014    

Deunăzi, am dat într-o librărie peste o cărţulie care repovestea clasici ai literaturii universale în variantă Twitter, de la Iliada și Odiseea la Tristram Shandy șiMoby Dick; ideea era inedită, rezultatele, decepţionante. Dimpotrivă, Nicolas Mahler pare să fi cîştigat pariul dintre low și high culture, demonstrînd cu prisos că genul graphic novel, o specie artistică prin excelenţă intermedială, este apt să transpună vizual literatura de valoare. Nicolas Mahler trece, la ora actuală, drept un shooting star al scenei de comics, care şi ea a cunoscut o evoluţie fulgerătoare în ultimii ani, de la o simplă nişă pentru aficionados pînă la întemeierea de edituri specializate, festivaluri proprii şi – a nu se subaprecia – pînă la obţinerea recunoaşterii din partea criticilor.    Fragment din articolul Mădălinei Diaconu, Metafizicomics, Observator cultural, 17 ianuarie 2014.    

Recenta expoziţie deschisă de Eugen Raportoru la Galeria Simeza, intitulată Bucureşti 2013, prima de anul acesta, a avut loc între 13 şi 24 ianuarie 2014, eveniment curatoriat de maestrul Marcel Bunea. Marele profesor a operat selecţia lucrărilor, a avizat panotarea şi a propus titlul. Eugen Raportoru tratează în pînzele sale, de mai bine de trei decenii, de la prima sa expoziţie personală, organizată în 1975, subiectul citadin, în speţă Bucureştiul, aceasta fiind tema sa principală, de la care se desprinde cîteodată doar în favoarea naturilor statice şi mult mai rar, a portretului. Constantele sale sînt arhitectura şi jocurile luminii.   Despre expoziţia lui Eugen Raportoru puteţi citi in Observator cultural, 24 ianuarie 2014, un articol de Mihai Plămădeală. GALERIE FOTO – lucrări din expoziţia Bucureşti 2013 de Mihai Raportoru.    

London Art Fair este primul tîrg de artă contemporană din an, umbrit pînă acum cîţiva ani de Frieze şi concurat direct de Art 13, respectiv Art 14. London Art Fair 2014 pare să se aşeze confortabil pe o piaţă de cumpărători sporadici, colecţionari mici şi artă contemporană de ambient – genul de pus în casă şi de făcut cadou. Ediţia cu numărul 26 a London Art Fair 2014 s-a desfăşurat între 15 şi 19 ianuarie şi a atins un nou record de vizitatori: 30.694 de oameni, majoritatea londonezi, au vizitat spaţiul aerisit în care a avut loc tîrgul.   Fragment din articolul publicat de Raluca Bogdan – Observator cultural,7 februarie 2014 Fotografii: Raluca Bogdan    

Vineri, 17 ianuarie 2014, a avut loc, la Art Yourself Gallery, vernisajul expoziţieiCabinetul de curiozităţi, semnate de Ramona Biciuşcă. Titlul, dincolo de faptul că trimite spre sensul literal al sintagmei, defineşte categoria de piese expuse într-un mod mai cuprinzător decît termenul tehnic de artă decorativă şi design, în care pot fi, de altfel, încadrate, fără nici un echivoc, piesele realizate de artistă. Aceasta doreşte să elibereze de funcţia utilitară obiectele comune folosite în asamblajele sale, invitîndu-l pe privitor să mediteze asupra formelor şi materialităţii acestora, dincolo de asocierile implicite scopului pentru care au fost create.   Un articol de Mihai Plămădeală – Observator cultural, 7 februarie 2014    

Marţi, 11 februarie 2014, a avut loc vernisajul expoziţieiColecţionarul de poveşti a artistei Lucia Lobonţ, eveniment găzduit de Galeria Galateea. Este prima personală în Bucureşti a tinerei artiste ceramiste din Cluj, care a mai expus anterior în Capitală în cadrul unor expoziţii de grup. Marca distinctivă a acestui proiect este latura puternic grafică a exponatelor. Lucia Lobonţ se concentrează în munca sa artistică mai degrabă pe subiect decît pe obiect tridimensional. Iconografia joacă rolul principal, povestea transpunerilor de imagini în porţelan constituindu-se într-o adevărată colecţie. Colecţionarul, enunţat în titlu, este de fapt artista însăşi, a cărei experienţă culturală cunoaşte replici rafinate într-un material diafan, deopotrivă puternic şi fragil. Un articol de Mihai Plămădeală – Observator cultural, 14 februarie 2014    

Luni, 10 februarie 2014, Galeria Căminul Artei a găzduit vernisajul expoziţiei de pictură, sculptură şi grafică Zece plus unu, un proiect a cărui axă este tabăra de creaţie de la Lepşa, aflată anul trecut la a treia ediţie. Seria de expoziţii, intitulată iniţial Un artist şi prietenii săi, a atras atenţia prin calitate, prospeţime şi, cel mai important, prin creativitate. Cea mai recentă, sperăm noi, nu cea din urmă ediţie, i-a avut ca invitaţi pe Felix Aftene, Ilie Bostan, Mihai Chiuaru, Gabriela Culic, Liviu Nedelcu – curator, Nicolae Rădvan, Alexandru Ioan Grosu, Dragoș Pătrașcu, Aurel Vlad, Gheorghe Zărnescu şi Tudor Zbârnea. Evenimentul de la Bucureşti a fost organizat de Uniunea Artiştilor Plastici din România, în colaborare cu filiala Vrancea a aceleiaşi instituţii, iar cuvîntul de deschidere a fost rostit de Constantin Prut. Fragment din arciolul scris de Mihai Plămădeală – Observator cultural, 21 februarie 2014    

Mönchengladbach. Un oraş din regiunea Niederrhein (Rinul Inferior). Numele, prea încărcat, cu alură de miriapod, e redus frecvent la mai suplul şi colocvialul Gladbach. Un toponim care, spre deosebire de eleganţa delicatei Hanovre, de solemnitatea Berlinului sau de romantismul discret al Heidelbergului (de acum sau de altădată), are – atît cel oficial, adică Mönchengladbach, cît şi lejerul Gladbach – o rezonanţă aspră, industrială. Ceea ce nu e departe de adevăr, zona fiind un centru al industriei textile.  Fragment din reportajul scris de Alexandru Dumitriu – Observator cultural, 21 februarie 2014    

Despre cel mai ambiţios proiect de artă în spaţiul public realizat în ultimele decenii în Estul Europei: un monument dedicat limbii române. Este vorba despre propunerea artistului vizual Vlad Basarab, făcută principalei organizaţii ştiinţifice din Republica Moldova, Academiei de Ştiinţe a Moldovei, la iniţiativa prestigioasei instituţii din Chişinău. Pentru a nu influenţa în vreun fel decizia privind alegerea ideii cîştigătoare, am redactat articolul de faţă în paralel cu evaluarea propunerilor artistice de către cei care iau decizia, totuşi înainte de aflarea hotărîrii adoptate. Nu mă interesează aici nici competiţia, nici aspectele politice, culturale sau antropologice, ci doar componentele artistice subsumate proiectului semnat şi asumat de Basarab. Tînărul şi în acelaşi timp maturul artist cu origini basarabene şi nume predestinat, cel puţin din acest punct de vedere, a trăit 18 ani în România şi tot atîta în Statele Unite, unde şi-a făcut studiile superioare – BA la facultatea de Artă Ceramică şi MA (în Arte Multi- Media) la West Virginia University. În prezent, este bursier Fulbright, studiind pierderea memoriei colective a culturii româneşti în urma opresiunilor sistemului comunist.   Fragment dintr-un articol semnat de Mihai Plămădeală – Observator cultural, 28 februarie 2014