Media

În primăvara acestui an, la National Portrait Gallery din Londra, am văzut expoziţia unuia dintre primii şi cei mai însemnaţi artişti documentarişti ai lumii, George Catlin (1796-1872). De el mă leagă o îndelungă admiraţie şi, pot spune, „amiciţie“ peste timp: după ce, în 1971, la Bucureşti, s-a deschis Biblioteca Americană (dispărută, din păcate, după anul 2000 din peisajul cultural al Capitalei), am luat pentru prima dată contact cu opera acestui plastician de excepţie prin monografia lui Harold McCracken[i], prin studiul lui John C. Ewers[ii] despre pictorii Vestului american, prin albumele lui Peter Hassrick[iii] şi Royal B. Hassrick[iv] şi prin volumele semnate chiar de artistul în cauză, pe atunci proaspăt reeditate[v]. Fusesem atît de impresionat de picturile lui George Catlin şi de viaţa aventuroasă pe care o dusese cutreierînd preriile şi munţii pentru a aduna acel valoros portofoliu documentar, încît, student în anul al treilea la secţia de Istoria şi Teoria Artei a Institutului de Arte Plastice „N. Grigorescu“, am ţinut o conferinţă despre creaţia acestui pictor într-un cadru studenţesc (fapt ce mi-a „îngreunat“, mai apoi, dosarul…). [i] Harold McCracken, George Catlin and the Old Frontier, The Dial Press, New York, 1959. [ii] John C. Ewers, Artists of the Old West, […]

România a fost ţară invitată de onoare, la ediţia 2013 Bok&Bibliotek, desfăşurată la Göteborg în perioada 26-29 septembrie 2013. Standul României a fost situat chiar la intrarea principală, astfel încît nimeni să nu-l poată rata, într-un spaţiu generos, ceva mai mare – în opinia mea – decît cel avut în martie, la Salon du Livre. Designul – deloc sofisticat, suedezii cultivînd simplitatea – s-a încadrat perfect în peisajul general al tîrgului. Logoul, portretele celor invitaţi, scena, aranjarea cărţilor traduse, dar şi a celor netraduse (încă), într-o selecţie de cărţi-obiect făcute de directorul Bibliotecii Judeţene Brașov, Daniel Nazare, masa, fotoliile, publicaţiile suedeze dar şi revista Observator cultural cu interviul luat lui Dan Shafran, totul a creat o atmosferă de acasă, apreciată atît de generos de vizitatori. Fragment din articolul Marianei Gorczyca, publicat în Observator cultural, 3 octombrie 2013. Fotografii: Mariana Gorczyca  

Reportaj de la Roşia Montană, în ziua în care Comisia Parlamentară era în zonă.  Un articol de Cristina Andrei, în Observator cultural, 3 octombrie 2012. Fotografii de Cristina Andrei şi Marius Oprea  

Imagini din expoziţia deschisă de Elena Lot Vlad – Scene din viaţa unei femei. Ne căutam unul pe altul – la Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia. Expoziţia poate fi vizitată pînă pe 13 octombrie, la Galeria Cuhnia, Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Mogoşoaia, de marţi pînă duminică, între orele 10 şi 18.  Un articol de Madălina Mirea, în Observator cultural, 4 octombrie 2013.     

Revista Observator cultural dedică un Dosar volumului Cartea neagră. Fapte şi documente. Suferinţele evreilor din România, 1940-1944, scrisă de Matatias Carp. Publicată pentru prima oară în 3 volume la Bucureşti, între anii 1946 şi 1948, ea a fost ignorată de presa vremii preocupată mai ales să treacă suferinţele evreilor din timpul războiului sub semnul martirului indistinct al „marii lupte antifasciste“. Oficialii comunişti ai epocii priveau acest document cu ochii noii ideologii care preluase puterea, dar mai ales cu grijă faţă de cariera lor politică. Este uşor de înţeles, prin urmare, de ce, după război, Cartea neagră a fost trecută de regimul comunist în „fondurile speciale“, inaccesibile marelui public. Nici reeditarea ei în facsimil, în 1996, într-un tiraj destul de redus la Editura Diogene, nu a reuşit să o scoată din anonimat. Volumul a trebuit să aleagă drumul exilului: în anul 2009, editura pariziană Denoël a publicat-o în limba franceză sub titlul Cartea Neagra, Le livre noir de la destruction des Juifs de Roumanie (1940-1944), (traducerea şi aparatul critic, Alexandra Laignel-Lavastine). (Dan Burcea – fragment din prezentarea Dosarului consacrat lui Matatias Carp) În numărul din 10 octombrie 2013, Observator cultural, cu ocazia Zilei Naţionale de Comemorare a Holocaustului, 9 octombrie, zi […]

Galeriile Simeza şi Orizont au fost şi sînt repere viabile pe scena artelor vizuale din România. Conform unei grile interne de funcţionare a Uniunii Artiştilor Plastici, cele două săli sînt arondate secţiilor de Grafică, Sculptură şi Arte Decorative, motiv care explică, în mare, cadenţa expoziţiilor comune ale artiştilor ce se exprimă în aceste medii. Între 12 septembrie şi 9 octombrie, conform calendarului expoziţional, Simeza şi Orizont(ul) au fost rezervate, alături de Căminul Artei, spaţiu al Secţiei de Pictură, manifestării Arte în Bucureşti, platformă ce a beneficiat în anul precedent de o impresionantă desfăşurare logistică. Un articol de Mihai Plămădeală, în Observator cultural, 10 octombrie 2013    

Galeria Victoria Art Center a găzduit, între 23 septembrie şi 19 octombrie 2013, expoziţia Eu, En, Ich (II) – Mituri, semnată de Marilena Preda-Sânc, Roxana Trestioreanu, Magda Cârneci şi Aurora Király. Un articol de Mihai Plămădeală, în Observator cultural, 17 octombrie 2013.  

Grupul Anton Pann ne propune, pentru albumul Kara Eflak, de la Bucureşti la Istanbul, un concert de muzică  din Principatele Române şi din Imperiul Otoman, din secolele XVII-XIX. Proiectul a fost conceput ca  „o călătorie sonoră pendulatorie între Bucureşti – capitala principatului dunărean Ungro-Vlahia/Kara Eflak (Ţara Vlahilor – conform scriptelor otomane) şi Stanbul/Istanbul/Constantinopol/Ţarigrad – capitala Imperiului Otoman şi centrul cultural al Europei de Sud-Est şi al Asiei Mici“, spune Constantin Răileanu. Este vorba despre recuperarea unui segment al muzicii urbane, de curte,  spre întărirea convingerii că în Ţările Române se cînta acelaşi lucru ca la Istanbul. Un articol de Mădălina Mirea, Observator cultural, 24 octombrie 2013. Galerie FOTO de la evenimentul desfăsurat la Hanul lui Manuc; foto: Mădălin Grigore Enescu  

Joi, 17 octombrie 2013, a avut loc vernisajul expoziţiei Invazie 68 Praga, în prezenţa autorului Josef Koudelka, la Anexa Muzeului Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti (Calea Moşilor nr. 62-68, etaj 3). Prima consideraţie privind evenimentul este că acesta nu trebuie să fie ratat de nici un iubitor de fotografie, de artă, de istorie sau de adevăr, în general. Un proiect adevărat din toate punctele de vedere! Semnatarul îşi asumă în mod deliberat faptul de a elogia fără rezerve expoziţia, care poate fi vizitată de public pînă pe 2 februarie 2014. Fragment din articolul scris de Mihai Plămădeală, Observator cultural, 24 octombrie 2013   Evenimentul este organizat de MNAC, Magnum Photos, Institutul Francez şi Centrul Ceh    

Festivalul Naţional de Teatru a prezentat, în deschidere, vernisajul expoziţiei Spaţii imaginare (machete-schiţe-video) a scenografului Helmut Stürmer, la Fundaţia Lowendal. Cu ocazia vernisajului, a fost lansat şi albumul Scenografii, volumul al II-lea, care cuprinde imagini din spectacolele la care a lucrat Helmut Stürmer, copii după schiţele şi proiectele sale etc. Albumul conţine şi o foarte interesantă parte de mărturii despre Helmut Stürmer, ale lui Silviu Purcărete şi Alexandru Dabija. Tot în deschiderea festivalului, a fost prezentat spectacolul Troienele, în regia lui Andrei Şerban, spectacol realizat la Opera Română din Iaşi.   Un articol de Silvia Dumitrache, Observator cultural, 26 octombrie 2013; foto: Silvia Dumitrache