Media

În perioada 31 octombrie-17 noiembrie, s-a desfăşurat, la Bucureşti – dar şi Cluj şi Iaşi –, ediţia a IX-a a Festivalului de muzică de cameră SoNoRo – anul acesta, SoNoRo „Bridges“ (tema unor celebre „poduri“ ale marilor oraşe europene, puse în legătură cu muzica de cameră). Ajuns deja la ediţia a 9-a, Festivalul SoNoRo e deja cunoscut publicului bucureştean, în special publicului tînăr, căci sa făcut cunoscut prin faptul că a reuşit să atragă foarte mulţi tineri la concertele sale.  Un articol de Adina Diniţoiu, în Observator cultural, 21 noiembrie 2014  

Joi, 20 noiembrie 2014, a avut loc la Anaid Art Gallery vernisajul expoziţiei Baroque Resurrection, semnate de artistul timişorean Gheorghe Fikl.Pictura pe care o propune Fikl, extrem de interesantǎ, cultivǎ dacǎ nu paradoxul, cel puţin echivocul. Scenografii neoclasice, atmosferǎ totemicǎ, accente suprarealiste, dimensiuni mari şi exuberanţǎ cromaticǎ, toate puse sub egida monumentalului şi implicit, a spectaculosului. Artistul are mînǎ şi ochi, atribute care îi permit o astfel de abordare, despre care putem spune cǎ poate fi periculoasǎ în alte condiţii. Altfel spus, subiectele nu eclipseazǎ pictura, ci se doresc a fi doar sublinieri ale acesteia. Fragment  din articolul scris de Mihai Plămădeală, în Observator cultural, 28 noiembrie 2014 Imagini din expoziţia Baroque Resurrection de Gheorghe Fikl.    

„Ţara mea e Iaşul şi mă întorc cu o expoziţie personală după 30 de ani“, ne spune, parabolic, Dragoş Pătraşcu, călător de prin anii ’70 prin „Tzara imaginară Dada“, cu toate instrumentele de visare ale desenului. Format liceal pentru vocaţie artistică la Galaţi, nu a părăsit de fapt Iaşul universitar, ci a devenit formator şi întemeietor aici de pasiune profesională pentru Desen. Printre alte iniţiative curatoriale, rînduieşte de cîţiva ani un Salon notabil, cu invitaţi, pentru această disciplină vastă şi predă un curs special de estetică a desenului la departamentul de grafică al Universităţii de Arte ieşene. Fragment din articolul semnat de Aurelia Mocanu, în Observator cultural, 28 noiembrie 2014.  Imagini din retrospectiva Dragoş Pătraşcu.    

Joi, 27 noiembrie 2014, a avut loc vernisajul expoziţiei „Învǎţǎmîntul artistic bucureştean şi arta româneascǎ dupǎ 1950“, eveniment organizat la Muzeul Naţional de Artǎ Contemporanǎ şi curatoriat de conf. univ. dr. Adrian Guţǎ, decan al Facultǎţii de Istoria si Teoria Artei din cadrul Universitǎţii Naţionale de Arte Bucureşti. Este vorba despre capitolul al doilea al unui proiect început în mai 2014 prin expoziţia „De la Şcoala de Belle-Arte la Academia de Arte Frumoase. Artişti la Bucureşti între 1864-1948“, de la Muzeul Naţional de Artǎ al României, expoziţie curatoriatǎ de conf. univ. dr. Ioana Gabriela Beldiman, profesor al aceleiaşi facultǎţi.Cele douǎ evenimente se înscriu într-o amplǎ iniţiativǎ de marcare a 150 de ani de existenţǎ a actualei Universitǎţi Naţionale de Arte (care a avut de-a lungul timpului mai multe denumiri). Pe parcursul întregului an, toate facultǎţile şi secţiile din UNA au organizat expoziţii istorico-tematice cu caracter aniversar. Un articol de Mihai Plamadeală, în Observator cultural, 12 decembrie 2014.  

Reproducem mai multe dintre afişele din decembrie 1989, realizate de studenţii Academiei de Artă, oferite redacţiei nostre de Filip Capsali, student în acel an la Facultatea de Arte Plastice şi membru al Ligii Studenţilor.  

Salonul Anual de Artǎ de la Galeria Arcade 24 din Bistriţa, ediţie intitulatǎ Sacrificiul şi vernisatǎ pe 10 decembrie 2014. Un articol pe acestă temă de Mihai Plămădeală, în Observator cultural,  19 decembrie 2014.  

Dubla personalǎ Sculpturǎ-Desen, realizată de Nicolae Fleissig şi Maxim Dumitraş la Galeria de Artă Contemporană  a Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, deschisǎ pe 27 noiembrie 2014. Un articol pe această temă de Mihai Plămădeală, în Observator cultural, 19 decembrie 2014  

Două zile, 13 şi 14 decembrie, petrecute în spaţiul tranzit.ro din Bucureşti, într-un exerciţiu uneori ludic, alteori nostalgic, duios, lucid şi tăios (dar niciodată excelînd în niciuna dintre aceste direcţii) de reapropriere a celor 25 de ani de la momentul-zero  Evenimentul imaginat de curatoarea şi criticul de artă Raluca Voinea (tranzit.ro/ Bucureşti) şi organizat de aceasta împreună cu artistul Eduard Constantin şi cu Livia Pancu (curatorul spaţiului tranzit.ro/ Iaşi) a pornit de la ideea construirii unei imagini posibile pentru ultimii 25 de ani ai României, cu ajutorul unor artişti, scriitori, filosofi, sociologi, muzicieni, jurnalişti, istorici. Curatorii acestui eveniment au invitat aşadar 25 de oameni care aveau fiecare la dispoziţie 25 de minute pentru a-şi spune propria versiune asupra istoriei, propriul traseu personal, pentru a da propriile explicaţii pentru trecutul recent. Fragment din articolul publicat de Daria Ghiu în Observator cultural, 19 decembrie 2014. Fotografii de Eduard Constantin.    

Dan Cioca este unul dintre acei plasticieni suprinzători, versatili, care aduc totdeauna un suflu nou în apariţiile pe simeză. Versat în multe tehnici şi genuri, se simte în largul său şi se exprimă la fel de elocvent atît prin acromatismele graficii de şevalet ori publicitare, cît şi prin nuanţele puternice ale picturii în ulei. Stăpîn în zona figurativului, nu îşi pierde cumpătul nici în abstracţiuni lirice. Am putea să-l socotim pe Dan Cioca un adevărat vrăjitor în a cărui personalitate sînt combinate trăsăturile înţeleptului şi atotputernicului Merlin, ce-şi folosea forţele în scopuri benigne, cu acelea ale lui Panurge cel pus pe şotii, pentru că şi el are înclinaţie spre farsă şi buf, atît în sfera vizualului, cît şi în viaţa de zi cu zi, pe care şi-o trăieşte ca pe o operă de artă vie. La acestea se poate adăuga preţuirea nemăsurată pe care o arată pentru exponatele de artă culinară, pe care o asimilează, cu îndreptăţire, între artele liberale şi căreia îi acordă o atenţie plină de duioşie, şi o cinsteşte întocmai ca Pantagruel. Într-un cuvînt, Cioca este un bon viveur în adevăratul înţeles al cuvîntului, care se delectează şi savurează toate formele de artă.Fragment din articolul semnat de […]

La cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie 2014 spre 1 ianuarie 2015, a fost vernisat Salonul de Iarnă, eveniment care a reunit 180 de artişti şi s-a bucurat de o audienţă generoasă. Marea majoritate a celor prezenţi la Simeza, unde a fost rostit cuvîntul inaugural de către preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, Petru Lucaci, apoi la Orizont, unde a avut loc cocktailul, au fost, după cum era şi normal, înşişi expozanţii, desigur, fără a fi fost impusă vreo restricţie de participare a publicului larg. Faptul de a deschide o expoziţie de o asemenea anvergură de Revelion reprezintă o premieră naţională, poate chiar internaţională. Organizatorul, artistul plastic Andrei Romocean, ne-a mărturisit că ideea vernisajului atipic s-a născut în urma programării datei de desfăşurare a Salonului, pe 1 ianuarie. Un articol de Mihai Plamadeala, în Observator cultural, 23 ianuarie 2015.