Recunosc, îmi face plăcere să recitesc texte mai vechi, din gazete. Aşa se întîmplă şi astăzi, cînd recitesc şi transcriu un minunat articol semnat de Andrei Cornea în Observator cultural (nr. 39, 21 noiembrie 2000). Andrei Cornea susţinea atunci o rubrică, Cuvintelnic fără frontiere, rubrică care s-a transformat într-o carte, cu două ediţii (Polirom, 2002, şi Humanitas, 2013). În prefaţa la a doua ediţie, …
