Paradoxal, poate, pentru cel care avea să devină una dintre figurile reprezentative ale teatrului secolului al XX-lea, Eugen Ionescu nu s-a simţit atras deloc de această formă literară/artistică în adolescenţă și prima tinereţe. Îl deranja evidenţa procedeelor care stăteau la baza scrierii unei piese și nu știa cum să se raporteze la acest gen literar care era undeva între artă și filozofie. Dar fascinaţia pe …
