Poate cea mai interesantă şi semnificativă tendinţă din ultimii ani este revenirea „optzeciştilor“ în prim-planul actualităţii literare, după ce unii comentatori se grăbiseră să le cînte prohodul. În poezie, ca şi în proză, în genul scurt, ca şi în cel al construcţiilor epice ample, masive, polifonice (Mircea Cărtărescu a dat, ca de obicei, tonul, cu trilogia Orbitor), reprezentanţii generaţiei moşite de Ov.S. Crohmălniceanu şi …
