Scriam, la momentul respectiv, despre volumul cu care M. Duţescu a debutat în 2010, Şi toată bucuria acelor ani trişti (Cartea Românească; volum cîştigător a două premii importante: Eminescu, la Iaşi, şi „Iustin Panţa“, la Sibiu, că marca, printre altele, şi o etapă istorică importantă, prin bifarea „capitolului obligatoriu despre comunism“ (sintagma lui Dan Sociu), abordat din perspectiva ultimei generaţii care mai poate avea pretenţia …
