Cu trei decenii în urmă, într‑un periplu parizian, mi-am propus să merg la locul unde Brâncuși a lucrat în ultima parte a creației sale. Mi-au fost necesare cîteva zeci de minute bune pentru a identifica meschina intrare în Impasse Ronsin, două construcții impunătoare strangulînd, pur și simplu, deschiderea la stradă a rămășiței înfundăturii, care, în primele decenii ale veacului trecut, ilustra, într‑un anumit procent, viața …
