În caseta biografică disponibilă pe coperta a doua a cărţii despre care va fi vorba în rîndurile ce urmează, Marius Chivu se recomandă aşa: „scriitor, traducător, cronicar literar“, minimalizîndu-şi, practic, cît se putea de mult în context apartenenţa de drept la tagma criticilor literari (diferenţa între „cronicar“ şi critic pare să fie numai una de ton, dar, totuşi, nu mai puţin semnificativă), lăsînd-o mai la …
