România mea e o ţară neterminată. Ceea ce nu e neapărat un lucru rău: în obida generală, e încă loc de proiecte şi de speranţă. Proiecte avem, poate prea multe – deşi ni se tot spune că ne lipseşte „un proiect de ţară“. Cu speranţa, însă, eu nu stau deloc bine.
De mai bine de 150 de ani, de la revoluţiile de la 1848, ţara asta …
