MONUMENTE: Inteleapta Minerva (I)
- 26-02-2002
- Nr. 105
-
Constantin POP
- Rubrici
- 0 Comentarii
Zeita Minerva a fost considerata una dintre cele mai importante divinitati ale lumii antice greco-romane. Ea ocupa locul al treilea, dupa Iupiter, stapinul Atotputernic, si Iuno, sotia acestuia, in lista celor 12 divinitati de frunte, omagiate la Roma (asa-numitii dii consentes), care formeaza „triada capitolina“ (denumirea unui templu de pe colina Capitoliului roman). Ea ocroteste mestesugurile, stiinta agricola, fiind inventatoarea constructiilor navale, a strategiei militare (razboaie calculate), patronind, totodata, intelepciunea si abilitatea mintii. Tot romanii au onorat-o prin organizarea a doua cicluri de sarbatori vesele: Quinquatrus maiores (19-23 martie), cu participarea artizanilor (artificies) din diferite meserii si arte (medici, poeti, pictori, sculptori, pedagogi s.a.) si Quinquatrus minores (13 iunie) pentru flautisti. Originile cultului acestei divinitati se pierd in negura timpului. Recompusa „sintetic“ din Menrva, zeita principala a triadei civilizatiei preitalice etrusce (alaturi de Tinia, viitorul Iupiter roman si Uni, Iuno), ea va avea un mare rol in viata religioasa a Greciei antice, unde era denumita Pallas-Athena sau pur si simplu Pallas. A fost considerata fiica lui Zeus, conducatorul Olimpului, si a lui Metis (Metida), copila cuplului de titani Okeanos-Tethys. Fiindca i se prezisese ca avea sa fie detronat de vlastarul pe care il va naste Metis, Zeus o inghite cind […]