Constantin POP

MONUMENTE. Diana – maestra a vinatorii

Dintre numerosii zei celebrati de catre romani, la loc de frunte erau 12 divinitati principale (asa-numitii dii consentes). In ordinea importantei, lista lor este urmatoarea: Iupiter (elinul Zeus, stapinul suprem al Olimpului), Iuno (Hera, sotia acestuia, ocrotitoarea femeilor, in special a celor maritate, si a nasterilor), Minerva (Pallas-Athena, cea inteleapta) – cele trei personaje divine formind „Triada capitolina“ –, apoi, Apollo (Apollon, zeul luminii, citeodata …

Citeşte articolul

MONUMENTE. Prea frumosul Apollo

Adoptat de catre romani, sub denumirea de Apollo, acest ilustru personaj, preluat din mitologia clasica greaca (Apollon, in elina) a fost considerat un zeu de vaza, printre cele 12 divinitati principale (dii consentes) ale pantheonului. Fiind onorat, cindva, si de vechii etrusci (populatie prelatina din Italia), la Roma, in cinstea lui, s-au instituit Ludi Apollinares („Jocurile lui Apollo“). Pe vremea imparatului Augustus (27 i.Hr.-14 d.Hr.) …

Citeşte articolul

MONUMENTE. Nike – cea biruitoare

Nike, zeita victoriei in mitologia elina, reprezenta un personaj din generatia mai veche a divinitatilor, anterioare celor preolimpice. Ulterior, ea va fi considerata prietena si insotitoarea razboinicei, dar si inteleptei Atena, protectoarea orasului cu acelasi nume, capitala Atticei. Nike, cu corespondenta, la romani, Victoria, era fiica gigantului Pallas si a personificarii feminine Styx (riul blestemat peste care trebuiau sa treaca sufletele celor decedati pentru a …

Citeşte articolul

MONUMENTE. Geloasa si artagoasa Iuno

Denumita Iuno de catre romani, sotia supremului stapinitor al Olimpului, Jupiter (Zeus, la vechii greci), isi trage obirsia din contaminarea cultului unei divinitati feminine de factura prelatina, etrusca, Uni (personaj destul de enigmatic), si cel al zeitei eline Hera, personalitate mult mai complexa si cunoscuta in legendele clasice antice. Conform traditiei grecesti, Hera era odrasla cuplului de frate si sora, titanii Cronos (Kronus) si …

Citeşte articolul

MONUMENTE. Isis – zeita universala (II)

Referitor la orginea mitologica a zeitei Isis, traditia faraonica o considera ca fiind odorul zeului ctonian (al pamintului) Geb si, totodata, sora si sotia lui Osiris (acesta simboliza moartea si invierea periodice a vegetatiei, fertilitatea lumii, ideea de renastere permanenta, dar, mai ales, decesul, cu trecerea pe un alt tarim, cel al umbrelor, al carui stapinitor si judecator suprem este). Cuplul Osiris-Isis l-a procreat pe …

Citeşte articolul

MONUMENTE. Isis – zeita universala (I)

In cadrul religiilor clasice antice, o personalitate deosebit de puternica, bine conturata, o reprezenta zeita Isis. Mitologic, originea ei se pierde in negura mileniilor, aparitia divinitatii fiind semnalata, mai intii, in tara nord-africana udata de apele binefacatoare ale fluviului Nil (numit in antichitate Hapi). Denumita, in limba veche egipteana, Eset, Iset, Uset, Isis era considerata protectoarea casatoriei, simbolul armoniei matrimoniale si fidelitatii casnice a femeii …

Citeşte articolul

MONUMENTE. Sarapis – zeu – elaborat cu grija

Sarapis (Serapis, la romani), reprezinta o divinitate elenistica hibrida, elaborata prin sincretism (intrunirea ipostazelor unor zei in persoana unuia singur) de catre teologii din marele oras egiptean Alexandria si introdusa pe acest teritoriu nord-african in timpul domniei lui Ptolemaios I (secolul al III-lea i.Hr., care devine faraon, fiind insa de origine greceasca). Se poate afirma, prin urmare, ca aparitia „artificiala“ a acestui zeu se datoreaza, …

Citeşte articolul

MONUMENTE. O piesa arhitectonica de valoare

Bogatul lapidar roman al Muzeului National de Istorie a Transilvaniei din Cluj pastreaza – printre alte numeroase vestigii litice de valoare, descoperite in provincia traiana –, un remarcabil element arhitectonic sculptat. Este vorba de un postis (usorul de la usa unui edificiu, insa neidentificat). Piesa, despre care s-a crezut initial ca provine din Dacia (ulterior, se va constata ca i s-a putut stabili punctul descoperirii), …

Citeşte articolul

MONUMENTE. Un zeu – doua ipostaze iconografice

Foarte numeroase si bogat reprezentate, in iconografia romana, sint scenele legate de legenda zeului de origine iraniana Mithra (Mithras la romani). Initial, cultul acestei divinitati solare, a luminii, se pierde in negura stravechiului pantheon iudeo-europen hindus vedic. El a fost introdus in Persia de catre regele Artaxerxes II (405-362 i.Hr.), ulterior acest zeu capatind atribute divine mai complexe, incluzindu-i-se si simbolul moral al fidelitatii. Se …

Citeşte articolul

MONUMENTE: Inteleapta Minerva (II)

In arta clasica greco-romana reprezentarile Minervei sint deosebit de numeroase, iconografia ei aparind pe toate tipurile de piese, confectionate din felurite materiale. Cele mai celebre monumente ale zeitei ramin, insa, cele ale antichitatii eline. Pe Acropola ateniana i s-a ridicat un faimos templu (numit „Parthenon“), care si astazi impresioneaza vizitatorii ce se abat pe dealul din centrul capitalei Greciei. Edificiul, lucrat in marmura de Pentelic …

Citeşte articolul

MONUMENTE: Inteleapta Minerva (I)

Zeita Minerva a fost considerata una dintre cele mai importante divinitati ale lumii antice greco-romane. Ea ocupa locul al treilea, dupa Iupiter, stapinul Atotputernic, si Iuno, sotia acestuia, in lista celor 12 divinitati de frunte, omagiate la Roma (asa-numitii dii consentes), care formeaza „triada capitolina“ (denumirea unui templu de pe colina Capitoliului roman). Ea ocroteste mestesugurile, stiinta agricola, fiind inventatoarea constructiilor navale, a strategiei militare …

Citeşte articolul

Armura de parada de la Gherla (II)

Monumente

Partile laterale ale piesei de harnasament de la Gherla prezinta cite o curbura centrala, avind - asa cum am afirmat - aceeasi figuratie (fiind elemente pandant, ele trebuie privite ca intr-o oglinda). Intr-un chenar ingust torsionat se infatiseaza, in centru, bustul unui personaj care „rasare“ dintr-un manunchi de frunze de acant (planta neexistenta in natura, dar frecvent folosita ca motiv ornamental in arta antica). Aceasta …

Citeşte articolul

MONUMENTE: Armura de parada de la Gherla (I)

O descoperire fortuita, din a doua jumatate a veacului al XIX-lea, a permis istoricilor sa faca cunostinta cu o frumoasa si interesanta piesa de harnasament. Obiectul provine din castrul roman de la Gherla (numele antic al localitatii a ramas, deocamdata, necunoscut, dar se presupune a fi fost Congri). Dupa cum se stie, fortificatia gherleana a apartinut unei unitati militare de calaretti, ala II Pannoniorum, desemnind …

Citeşte articolul

MONUMENTE. Razboinicul Iupiter Dolichenus

Cultul zeului Iupiter Dolichenus a luat nastere prin sincretismul (atribuirea uneia sau a mai multor ipostaze divine diferite prin intruchiparea lor intr-un personaj mitologic singular) des intilnit in epoca romana, incepind, in special, cu secolul al II-lea d.Hr. Initial, Dolichenus reprezenta o divinitate orientala, originara din Doliche (Syria, de unde si denumirea lui), probabil stravechiul si mult adoratul semitic Baal (biruitorul, care pune in ordine …

Citeşte articolul

MONUMENTE. Fortuna – Cirmuitoarea destinului (II)

La baza iconografiei personajului stau modelele elenistice, judecind dupa faptul ca, de multe ori, ea apare contaminata cu Isis (straveche divinitate a Egiptului faraonic, acum, insa, „imbracata in haina“ noua, greceasca), dupa modul in care ii este prezentat vesmintul (la zeita nord-africana se observa, in prinderea imbracamintii, un nod masiv, central, asa-numitul „nod nilotic“ ori „isiac“, aranjat in „crosa faraonica“). Mai apropiat de tipul Fortuna-Isis …

Citeşte articolul

MONUMENTE. Fortuna – Cirmuitoarea destinului (I)

In mitologia antica Fortuna reprezinta un personaj insolit, plin de importanta (cu toate acestea nu facea parte din primii 12 zei ai pantheonului roman – dii consentes), ea fiind aceea care hotara destinul muritorilor. Denumita in elina veche Tyhe, fiica cuplului de titani Okeanos si Tethys, personajul pare o asociere simbolica cu fortele misterioase si imprevizibile ale naturii, temute si venerate in toate religiile din …

Citeşte articolul

MONUMENTE. O vesela sarbatoare cimpeneasca (I)

Este cunoscut faptul ca in Imperiul Roman cultul lui Liber Pater (denumit ulterior si Bacchus), de straveche origine italica, considerat zeul sporului (al inmultirii), asimilat, mai tirziu, cu divinitatea greaca Dionysos, protectorul vitei-de-vie, al vinului si, in general, al betiei, s-a bucurat de o larga raspindire in rindul populatiei civile si al soldatilor, personajul fiind o zeitate mult iubita de plebei. Sarbatorile inchinate lui, …

Citeşte articolul

MONUMENTE. Monumentul sincretist de la Gilau (II)

In ceea ce priveste piesa votiva (ex voto) descoperita la Gilau, atribuirea ipostazei de „erou“ trac a zeului se datoreaza doar unei simple impresii superficiale si, anume, a faptului ca divinitatea este calare, avind orientarea animalului spre dreapta (doua dintre caracteristicile iconografice esentiale ale reprezentarii personajului respectiv). Lipsesc, insa, elementele obisnuite, obligatorii, din scena „Cavalerului trac“ (sarpele, arborele, altarul, ciinele, salbaticiunea vinata, arma principala, sulita …

Citeşte articolul

MONUMENTE. Monumentul sincretist de la Gilau (I)

Monumentul sincretist de la Gilau (I) Cu multi ani in urma, la Gilau, localitate situata nu departe de municipiul Cluj, s-a descoperit un interesant monument votiv roman, care se pastreaza astazi in lapidariul Muzeului National de Istorie a Transilvaniei, situat in orasul scaldat de apele riului Somes. Piesa sculpturala a fost confectionata din calcar, avind dimensiunile de 91 x 63 x 25 cm. Intr-o edicula …

Citeşte articolul

MONUMENTE. Mama cu copilul

In intinsa lume romana, atit in perioada republicana (anii 509-27 i.Hr.), cit si, mai ales, in epoca imperiala (27-476), dintre numeroasele monumente reprezentative ale artei acelor timpuri se detaseaza statuile feminine drapate si cele masculine togate, care infatisau persoane din viata cotidiana. Aceste sculpturi sint foarte frecvent intilnite in toate provinciile colosului roman, o apreciere estimativa stabilind numarul lor la peste 2.000 de exem- …

Citeşte articolul