TEATRU. Amintiri despre Toma

V-aduceti aminte de Toma Caragiu? De chipul acela aproape imobil care lasa sa se intrevada zimbetul carismatic, cind ironic, cind plin de caldura, si privirea seducatoare? In cazul acestei fizionomii, parca nascuta pentru teatru, fiecare detaliu este semnificativ. Poate ca tocmai de aceea amintirea actorului este atit de puternica si persistenta. Chiar daca au trecut 25 de ani de la tragica seara de 4 martie 1977, cind blocul de la Scala, unde se afla impreuna cu Alexandru Bocanet si doi tineri veniti sa-l roage sa-i logodeasca, s-a prabusit, Toma Caragiu (sau Tomita, cum ii spuneau prietenii) se afla printre noi, ne insoteste dintr-un ungher incadrat de clar-obscur cu o lacrima in ochi si un zimbet discret in coltul gurii. Se asaza in jiltul sau din Elisabeta I si e gata sa inceapa spectacolul impreuna cu actorii care l-au iubit si in fata spectatorilor care l-au admirat. A reusit sa-i adune dupa 25 de ani la sala ce ii poarta numele a Teatrului Bulandra, pentru o intilnire emotionanta: un spectacol dedicat memoriei si mai ales prezentei lui. Cei care au fost acolo s-au ferit sa foloseasca trecutul si, desi discursul era unul al evocarii, raportarea s-a facut la un timp situat […]