Colectia de mirari: Etaje si imnuri

  • Recomandă articolul
Dupa ce am avut nefericita revelatie a terorismului, uite ca ni se arata alta, a „bioterorismului“. Numai bunul Dumnezeu stie ce ne mai asteapta. Bine ca pe aproape viata ramine plina ochi de „surprize, surprize“ de tot felul. Blocul aiurit in care domiciliez si eu dispune de doua lifturi. Intr-o dupa-amiaza stam si asteptam sa coboare unul din ele, sa ma ridice apoi la ceruri. S-a aratat si o femeie in virsta, cea care deretica in jurul blocului; si inca una, roscata, la „deplina maturitate“ fizica. A venit liftul, le-am poftit pe cele doua femei in cutia inaltatoare, batrina abia a asteptat, roscata a refuzat, asteptind liftul geaman. Eu – cu batrinica; si asa, cum ne ridicam impreuna spre etajele noastre, numita matusa imi pune o intrebare incuietoare: „Stii dumneata de ce n-a vrut roscata sa vina cu noi?“ N-am fost in stare decit sa ridic din umeri. I-a placut raspunsul si m-a lamurit repede: „Asta traieste cu un ciine“. Atit, ca a ajuns la etajul ei. Eu am mai urcat ceva, dar nu cu gindul la roscata, ci la o informatie proaspata, cum ca romanii au ajuns sa fure bornele kilometrice metalice si sa le utilizeze la fabricarea cosurilor […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12882 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }