Doamna K. sau despre nobletea instrainarii
- 02-10-2001
- Nr. 84
-
Paul CERNAT
- Literatură
- 0 Comentarii
Cristina MÜLLER Caderea Editura Paralela 45, Colectia 80, Seria „Proza“, Pitesti, 2001, 180 p., f.p. Ca si Alina Nelega (despre al carei roman de debut am avut ocazia sa scriu nu demult), Cristina Müller si-a aminat debutul editorial mult dupa momentul „afirmarii“ in cenaclurile literare si in presa culturala studenteasca de la sfirsitul anilor ’80. Ambele autoare provin din zona echinoxismului clujean, ambele „trateaza“ in proza lor despre ingeri ca proiectii virtuale, indeterminate, in raspar cu lumea si cu sine, in fine, amindoua pastreaza inscrise in codurile personalitatii lor contorsiunile unei epoci alienante, cind cultura, in speta literatura functiona ca forma de supravietuire si ca ecran de aparare fata de mizeria si anomia din jur. Scrisul lor sofisticat, intelectualitatea rafinata sint, as spune, produsul de reactie al unui asemenea climat opresiv. Asta explica, probabil, si aminarea debutului editorial: din impulsul matern de a proteja un „copil“ fragil, nepregatit pentru loviturile vietii, dar si din sentimentul defazarii in raport cu pulsul lumii noastre grabite si plebee… Nascuta in 1965, autoarea a terminat Facultatea de Litere (sectia spaniola-romana) la Bucuresti, in 1989, si, tot la Bucuresti, dar in 1998, Facultatea de Filozofie; a fost lector de limba si literatura spaniola la Universitatea […]