Nu știu dacă ideea lui Bogdan Suceavă de a scrie o carte despre istoria lacunelor – pornind de la istoria manuscriselor pierdute de‑a lungul istoriei omenirii – a venit în timp ce-și scria romanul despre Republica de la Ploiești (speculînd ficțional, acolo, diferite lacune de informație istorică). Tema e, oricum, extrem de stimulativă. Pentru că, dacă istoria nu se scrie niciodată contrafactual (pornind de la …
Bedros Horasangian – „domnu’ Bedros“, cum îi spun de cînd îl știu, împlinește zilele acestea o vîrstă oarecare. Întîmplător, una rotundă, nu știu cît de „frumoasă“ – cum obișnuim să spunem adesea. Toate vîrstele au, în definitiv, frumusețea lor... Omul mi s-a părut de la început, la fel ca și acum, că are toate vîrstele deodată. Cît despre scriitor, acesta este – mai e oare …
Mihail Sadoveanu a devenit din nou obiect de dispute pseudocanonice cu substrat ideologic, în care falsul reformism se combină cu drojdiile tabloidizate ale Războiului Rece. Incriminat pentru patriarhalismul abuziv al personajelor și pentru mandarinatul prosovietizant de la bătrînețe, taxat drept „prăfuit“, pentru inconfundabilul stil liric-cermonios cu parfum arhaizant (forjat la școala cronicarilor moldoveni, a cărților populare și a lui Ion Creangă), „continentul“ Sadoveanu, cu cele …
Bine‑venită ideea reeditării într-un singur volum a celor două cărți despre Bacovia semnate, în anii ’80 și ’90, de regretatul critic și universitar ieșean Daniel Dimitriu, dispărut la începutul lui 2017, dar retras din activitate de peste 15 ani. Fie și pentru faptul că prima dintre ele (Bacovia, Iași, 1981) rămîne unul dintre titlurile-reper ale bogatei și valoroasei biblioteci critice bacoviene, de la monografia inaugurală …
Apariția, într-o primă – și exemplară – ediție critică, a cvasitotalității scrierilor lui M. Blecher este un eveniment. Spun cvasitotalitate întrucît, deși sînt reunite aici toate scrierile și documentele disponibile, inclusiv destule inedite, nu e exclus să mai apară, pe viitor, noutăți epistolare (din corespondența cu Geo Bogza de pildă, dar nu numai). Și exemplară întrucît alcătuitorul ei, Doris Mironescu, a reușit o performanță care …
După o foarte îndelungată absență editorială postdecembristă, poetul Florin Iaru s-a reinventat ca autor de miniproze; alți poeți lunediști de prim-plan (precum Mircea Cărtărescu și Matei Vișniec) s-au reinventat în alte feluri, mai spectacular și mai demult. Devenit jurnalist – printre altele, redactor la Academia Cațavencu, apoi la Cațavencii, Iaru a revenit în literatură ca într-o altă lume și altă viață. Mai întîi pe poarta …
După o biografie critică-reper a lui M. Blecher (dublată de o excepțională ediție critică a operei blecheriene, apărută chiar în aceste zile), Doris Mironescu, afirmat anterior ca un comentator de finețe al actualității literare, surprinde cu un volum despre secolul al XIX-lea și memoria sa literară. Interesul pentru această zonă, relativ neglijată o vreme de criticii douămiiști, dar redescoperită progresiv, este explicat într-un Argument. La …
O carte-eveniment este Statele Unite ale românilor... de Dorian Branea. Spun „eveniment“ întrucît avem de-a face nu doar cu o premieră – prima sinteză exhaustivă despre literatura de călătorie a românilor în SUA de-a lungul secolului trecut –, ci și cu o întreprindere de calibru, sinteză a unui segment de mentalitate de-a lungul cîtorva regimuri politice. Autorul (n. 1971), absolvent al Universității de Vest din …
Străbătînd spațiile Tîrgului Internațional de Carte Bookfest 2017, am avut, uneori, nostalgia Pavilionului Central de la Romexpo, care găzduiește în noiembrie Tîrgul Gaudeamus. O consolare pentru vizitatorii osteniți au constituit-o terasele-restaurant din proximitate – unele foarte atractive – accesibile doar în sezonul cald. În rest, ingredientele obligatorii au fost la locul lor: socializare literară, întîlniri cu scriitori și alți oameni publici, reduceri semnificative de prețuri, …
A trecut aproape neobservată apariția, în 2016, a unei importante monografii despre Tristan Tzara. Autorul ei, încă tînărul universitar Marius Hentea, s-a născut în România (1979, București), dar și-a făcut cariera exclusiv în spațiul occidental (Bachelor of Arts la Columbia University, PhD la Harward și Warwick, invitat la Paris-V, Ghent University și Manchester Metropolitan University, în prezent profesor asociat de literatură engleză la Universitatea din …
Noua noastră stîngă intelectuală pare să treacă din planul acțiunii strict publicistice (de tip CriticAtac) în cel al afirmării editoriale. La Editura Tact au apărut în ultimul timp, pe lîngă importante traduceri ale unor gînditori critici cu relevanță internațională, tot mai multe titluri quality autohtone. Cel mai recent, Apostolatul antisocial. Teologie și neoliberalism în România postcomunistă de Alexandru Racu (debutul său editorial), e, probabil, cel …
La cei peste 80 de ani, pe care nu-i arată, Riri Sylvia Manor e un personaj cu o biografie care merita scrisă. Născută și crescută într-o familie comme il faut din burghezia evreiască interbelică, trecută, în copilărie, prin experiența prigoanei antisemite, apoi, în prima tinerețe, prin cea a politicilor antiburgheze și antisioniste, emigrată în 1960 în Israel – unde a devenit un apreciat profesor și …
Titlul acesta – parafrază a titlului unei celebre dezbateri despre roman din 1927, care, la rîndul ei, relua titlul unui articol mai vechi al lui N. Iorga – nu are în vedere existența statistică a romanelor polițiste din România, care au existat și există într-un număr relativ important, ci a romanului polițist ca brand și specie constituită, omologată ca atare prin intermediul sistemului literar sau …
În România literară nr. 4-5/2017, Nicolae Manolescu publică o „Scrisoare deschisă unor tineri critici demisionari“, fără a menționa – specialitatea casei... – numele celor șapte critici recent-demisionați din Uniunea pe care o conduce: Ștefan Baghiu, Bogdan Crețu, Alex. Goldiș, Andrei Terian, Dragoș Varga și subsemnatul. Motivele demisiei noastre au fost expuse public, într-un text reprodus și în Observator cultural. Era vorba, în primul rînd, de …
Claude Karnoouh e un intelectual critic incomod, adesea, chiar pentru apropiați. Radicalitatea gîndirii sale, intim angajată în propria experiență biografică și socială, refuză orice izolare septică, de cabinet. Iar identitatea sa multiplă este în sine revelatoare. Francez cu ascendență în emigrația evreiască din Rusia, atras irezistibil – fantasmă genealogică? – de Europa de Est, de Ungaria și, în special, de România (printr-o reînrădăcinare tîrzie), protestant …
După consemnarea stagiului american ratat din Adio, adio, patria mea, cu î din i, cu â din a, după evazionismul fantasy & S.F. din Fairia, o lume îndepărtată și scurtmetrajele neorealiste din Numele mierlei (Kosovo, în limba sîrbă...), Radu Pavel Gheo a dat, în Noapte bună, copii!, ceea ce mulți comentatori au considerat a fi, pe drept cuvînt, romanul „generației decrețeilor“ și al frontierei dintre …
Cele cîteva zeci de mii de tineri oengişti şi corporatişti care, mobilizaţi pe formatul mişcării Uniţi Salvăm, au dat jos – cu binecuvîntare externă – guvernul Ponta, prin intermediul aşa-numitei Revoluţii Colectiv, n-au (mai) fost, pe 11 decembrie 2016, „poporul“. Poporul de la urne a ales exact pe dos. Oricum, tragicul accident din noiembrie 2015 nu poate fi explicat satisfăcător nici prin diversiuni rudimentare de …
În ultimele trei decenii, lumea literară a tot aşteptat ca George Bălăiţă să revină la proză. S-a vorbit mai ales despre o posibilă continuare sau încheiere a Ucenicului neascultător, ultimul său roman predecembrist. N-a fost să fie, deşi scriitorul a dat din cînd în cînd semne că ar avea ceva în lucru. Însă nici publicistica din Gulliver în ţara nimănui (1994), nici interviurile confesive din …
Ficţionar versatil, capabil să abordeze, cu egală disponibilitate, problematici şi ecuaţii epice dintre cele mai diverse, de la fresca distopică, satiric-fantasmagorică, a anilor `90 (Venea din timpul diez), la scenariul de anticipaţie morbidă (Vincent nemuritorul) şi de la autoficţiunea militară despre Revoluţia din Decembrie (Noaptea cînd cineva a murit pentru tine) la realismul magic proiectat în istoria secretă a comunismului (Miruna, o poveste), fără a …
William Totok şi Elena-Irina Macovei denunţă, de fapt, pe lîngă bagatelizarea legionarismului (livrat ca un soi de „creştinism naţional inocent“), „noul mit anticomunist dspre o Românie curajoasă, care s-a opus comunismului cu arma în mînă“ şi, în paralel, cu care s-a constituit „un soi de martirologie colectivă“. Aceste mistificări, atrag atenţia cei doi, au „darul de a estompa printr-o reconsiderare artificială comportamentul şi complicităţile cu …
