Darul lui Schlink
- 14-05-2002
- Nr. 116
-
Cătălin STURZA
- ARTICOLE
- 0 Comentarii
Bernhard Schlink Cititorul Traducere de Ana Muresan. Postfata de Dumitru Radu Popa, Editura Polirom, Colectia „Biblioteca Polirom. Proza XXI“, Iasi, 2002, 216 p., f.p. De best seller-uri à la Agatha Cristie am mai auzit. Fiecare roman al celebrei scriitoare era asteptat cu sufletul la gura de publicul larg, tradus in citeva zeci de limbi si propus pentru ecranizari la Hollywood. De autori care se raporteaza astazi la cele mai canonice formule ale istoriei literare de asemenea am mai auzit, amintim fascinantele parabole ale lui Herman Hesse. Insa intilnirea dintre un Hercule Poirot si un Joseph Knecht, in mijlocul unui Auschwitz dezafectat care comemoreaza Holocaustul, e culmea avangardei in ceea ce priveste bulversarea orizontului de asteptare. Avangarda? Romanul lui Bernhard Schlink e departe de asa ceva. Pe de o parte, scriitorul german nascut in 1944 e prea „batrin“ pentru autentica avangarda europeana, pe de alta parte, profesorul universitar care si-a inceput cariera literara la 43 de ani (Dreptatea lui Selb, 1987) era prea „tinar“ pentru postmodernitatea inca nedecantata. Asa ca nu mai ramine decit formula clasata a prozei cu un narator la persoana intii, intr-un stil „de o claritate de cristal“ (Focus, München), combinat cu tehnica povestirii lineare. De la un […]