„Arta poate fi nuda sau imbracata in crinolina“ (I). Interviu cu Antoaneta RALIAN

Cariera Antoanetei Ralian in cifre ar arata cam asa: 45 de ani ca traducator si aproape 90 de traduceri, incepind de la Pinocchio si Printul fericit, trecind prin Lawrence, Iris Murdoch, Saul Bellow, si ajungind la Henry Miller. Dincolo de aceste cifre insa, sta un suflet foarte special, care in tumultul propriilor transformari, s-a putut „acomoda“, plia, suprapune, peste alte suflete, la fel de explozive si contorsionate, cele ale cartilor si ale scriitorilor acestora. Traversind decenii atit de diferite, din punct de vedere politic si cultural, Antoaneta Ralian a stiut sa ramina autentica, deschisa spre ceea ce e nou, disponibila, desi destul de retrasa. A tradus si traduce in continuare mii de pagini, scriind cu stiloul, profund atasata de legatura aceasta personala cu propriul scris si cu textul la care lucreaza. Aerul sau straniu, aproape englezesc, placerea de a vorbi despre absolut orice, caldura sa distanta, ciinele Robin, intins cuminte la picioarele noastre, colectia de bufnite din metal si scrumierele-arici, pastrate in amintirea vremurilor cind fuma, parfumul de crini imperiali si zgomotul talangilor atirnate undeva sus, in balcon, toate aceste detalii insotesc discret interviul care urmeaza. Puritanismul in doua variante: mic-burgheza si comunista Care a fost formatia dumneavoastra? Si mai […]