Revista Habitat (numarul 5)
- 02-07-2002
- Nr. 123
-
Observator Cultural
- Arte
- 0 Comentarii
In numarul 5 (mai 2002) al revistei Habitat. Tehnici de autoaparare impotriva pseudoarhitecturii si pseudoartei, editorialul lui Bruno Andresoiu (Sarbatorind Pastile, de 1 Mai, la Expoconstruct) propune, nu fara legatura cu habitatul, un elogiu al… micului, din care citam un fragment eclatant: „Nu ma pot abtine sa nu integrez micul destinului romanesc, sau mai degraba invers, destinul romanesc – micului. Am ales destinul pentru ca, oricum, habitatul ii este consubstantial. Constitutiv. Cum ar arata habitatul nostru fara mici? Imposibil de imaginat. Sa fie, oare, atunci, micul cheia intelegerii prezentei noastre in lume? Ma tem ca da. Ma tem ca de-aici ar trebui sa porneasca orice intelegere a manifestarilor societatii romanesti, a frustrarilor si reusitelor noastre, a clasei noastre conducatoare si a victimelor vremurilor. Cred ca abia in momentul in care ne vom vedea destinul prin inexistenta piele a micului, atunci il vom vedea corect. Absenta coloanei vertebrale ne va parea atunci fireasca, masura a carnii tocate, firesti si efectele sale: coruptie, mizerie, diletantism. Si poate ca, pentru a scapa de ele, ar trebui mai intii sa renuntam la mici. Iar daca nu putem, nu…“. In rest – sumarul contine destule lucruri care merita a fi consemnate: paginile despre Hanul lui […]