Intilnire de gradul trei cu femeia postmoderna

Gilles Lipovetsky A treia femeie Traducere de Radu Sergiu Ruba si Manuela Vrabie, Editura Univers, Colectia „Sinteze“, Bucuresti, 2000, 248 p., f.p. In ultimii ani, cind societatea romaneasca s-a alaturat, prin deschiderea portilor Occidentului, teoriilor liberaliste, egalitare, democratice vest-europene si, eventual, americane, problema femeii si discursul feminist au inceput, la rindul lor, sa insoliteze cu o anumita frecventa traditiile noastre disciplinare. In 1998, a aparut la Univers, in doua volume, Al doilea sex a Simonei de Beauvoir, carte receptata la aparitia sa dupa razboi, ca manifest al feminismului radical, ulerior depasit de forme mult mai „violente“ (printre care autoarea, de altfel destul de precauta, abia daca se mai situeaza intre moderate). „Feminist“ a fost la vremea lui (adica in secolul al XVII-lea!) si Fenelon, doar pentru ca, in Tratat despre educatia fetelor se lansa in sugestii „indraznete“, propunind un plan de invatamint care sa contina citit, scris, gramatica, economie casnica, igiena (sic!), calcul elementar sau contabilitate. Femeia, eternul mar al discordiei, isi face azi tot mai simtita prezenta ca obiect de reflectie etica in studiile de specialitate. Emanciparea urmeaza, desigur, o curba evolutiva, in care revendicarile zilei de azi sint cuceririle de miine. In fata unor afirmatii precum cea a […]