POEZIE. Gratiela POPESCU, d-ra Popescu. amoruri facile

Gratiela POPESCU d-ra Popescu. amoruri facile Editura Augusta, Timisoara, 2000, 68 p., f.p. Poezia feminina romaneasca, departe de a fi unitara sau a se lasa cuprinsa in matca aceleiasi traditii, produce in continuare surprize. Gratiela Popescu, „vlastar viguros“ „in padurea de arbori genealogici“ ai poetilor Popescu, dupa cum o recomanda Eugen Negrici in Intimpinare, scrie o poezie dezinhibata, declarat nonfeminista (si impotriva tendintelor generale din poezia romaneasca de azi: „joc in fiecare clipa cu miza mare/ ce daca lirica feminina si-a pus lenjeria/ nouazecista intima“, p. 19), si totusi exhibindu-si feminitatea aproape in maniera unor, de exemplu in proza, Jeanette Winterson s.a. („s-a nascut in valuri de nisip fierbinte// CARTEA-FEMEIE: mica nebuna cu trei pisoi in brate“ p. 9). Impotriva curentelor, ironica in ceea ce le priveste („sunt in contra oricarui curent/ te doresc/ vehement/ sunt boem-nerusinat-timida/ nici o moda nu ma exhiba“, p. 40), autoarea nu e si vindecata de indoielile si frustrarile care le-au produs: „de frica ta versificam spatiul singur mergind intre noi/ zabrelindu-ne cu priviri absente scriptorasa?“ (p. 16), „feministe cu banderola alba pe mineca/ ma viziteaza pietroase Cuvintele!“ (p. 15). Intr-o lume literara in care tendinta este de a desconsidera poezia „cu rima“, Gratiela Popescu […]